Triumful prostiei
De când „s-a ajuns”, Stan Ciupulică nu mai are stare. E om de vază acum, chiar dacă vinde şi varză, că are vreo trei mese în piaţă şi, chiar dacă nu ştie ce-i o sapă ori greblă, are carnet de producător şi-i plin de bani…
E autoritar, că-i forţează pe adevăraţii producători să-i vândă lui marfa la preţuri mici, ca să poată câştiga el dublu.
E plin de zâmbet, că a fost ales şi un fel şef pe la partidul aflat în faţă şi profitând şi el de „putere” a luat credite cu dobândă mică şi şi-a făcut şi castel sub deal, mai mare ca sediul partidului său.
E mândru, că şi-a trimis copiii prin Franţa ca să studieze, că doar de aia are el bani, „să se întoarcă deştepţi, chiar dacă au plecat boi”.
„Doar unul singur e Stan Ciupulică!” îşi zise deseori şi se oglindeşte minute întregi în oglinda-i de cristal de pe hol. „Destul ai dus tava, prostule! De acum să fii şi tu servit, ca să-ţi răzbuni şi părinţii. Într-un fel, că ei au fost umiliţi de Răspopescu…”
Aşa gândea Stan Ciupulică, trecând pe lângă un cerşetor. Un tânăr îmbrăcat cu haine ponosite, dar simpatic în felul său. „Probabil că avusese vreun necaz, ori fusese bătut de soartă, nu dăduse din coate ca mine, ori nu avusese noroc cât mine… Dar, hai, să-l miluiesc, că mi se pare şi isteţ şi poate…”
– Ia, bă, zece mii de lei, ca să bei şi tu un ţoi…
– Nu, boierule! Că eu nu beau!
– Ia, bă, nu fi prost!
– Nu, boierule! Şi, după ce se înclină, Stan Ciupulică plecă murmurând: „Uite, bă, că mai sunt şi d-ăştia!” Peste câteva zile, în acelaşi loc, aproape îl zări iar pe cerşetor şi repede se îndreptă spre el…
– Ce faci, bă?
– Ce ştiu, boierule!…
– Ia, şi tu cincizeci de mii de lei…
– E mult, boierule!…
– Ia, bă, ca să-ţi iei şi tu ţigări…
– Eu nu fumez, boierule!
– Cum, bă, tu nici nu bei, nici nu fumezi?
– Nu, boierule!
– Ptiu, îşi scuipă în sân Stan Ciupulică, murmurând iar: „Uite, bă, că mai sunt şi d-ăştia!…”
peste alte câteva zile, după o ceartă cu nevastă-sa, pe teme de „băutură şi femei, că prea mult şi prea multe sunt”, se întâlni iar cu tânărul nebăutor şi nefumător.
– Bă! De băut nu bei! De fumat, nu fumezi! Dar femeile îţi plac?
– Eu nu, boierule…
– Cum, bă, nu-ţi plac?
– Nu, boierule!
– Bă, ia 100000 de lei şi caută-ţi una!
– Nuuuu! Şi se feri din calea lui Stan Ciupulică.
– Stai, bă! Nu pleca. Uite, că te şi pup! Ia 1000000 de lei! Na! Ia-i! Pune mâna pe ei!
– Nu, boierule!
– Ia-i, bă, şi du-te la nevastă-mea, ca să te vadă. Doar atât! Ca să te vadă. Că de câmnd mă tot roagă să-i arăt şi ei unu care nu bea , nu fumează şi nu-i plac femeile. Uite, asta e adresa mea!
Şi cerşetorul mai de voie, mai de nevoie, după ce a fost spălat, tuns şi ras, îmbrăcat la patru ace şi a luat şi milionul lui Stan Ciupulică, a plecat cu taxiul spre adresa primită.
George Achim
