Fără măsură
De când lumea s-a întors, parcă, pe dos, dar şi cu fundul în sus, iar „valoarea” s-a dus dracului, mă gândesc la competenţă… până şi sentimentele s-au deformat. Nu mai auzi un „te iubesc” spus tandru şi şoptit ci „hai, fă, o dată…” bădărănesc şi rece… Nu mai vezi o floare şi o vorbă dulce, dar au apărut sechestrările şi violurile brutale… Banii le-au amorţit pe toate. Banii le-au sucit minţile tuturor… Munca a devenit o ruşine. Şi, cum aceasta este din ce în greu de găsit, au apărut „ţestoasele”… Cum, nu ştiţi cine sunt? Dar să-l lăsăm, mai bine, pe Titelache Pungă să vorbească, pentru că, iată-l sosind cu un televizor în spinare…
– Saltare tare, bă!
– Salut, Titelache! Iar de la … „ţestoasă?”
– Iar, bă! Că sunt bune, ţine-le-ar Dumnezeu sănătoase! Că văduvioare sunt, privatizate sunt şi, ca atare, bă, Gicuţă, au şi bani şi bună stare…
– Şi asta-i alta?
– Alta, bă, Gicuţă, bă! Ţuţ, nu altceva! Dar stai să-ţi spun, nu pleca!
– Te ascult, bătrâne!
– Am benoclat-o la fisc, neică! De dimineaţă. Că e o coadă acolo, mai abitir ca alea ale lui nea Nicu la caşcaval. Mai ţii minte?
– Păi, ce! Se pot uita?
– Ei, şi am văzut-o, bă, că are!
– Zău? Şi?
– M-a invitat la ea, bă! Mamă, ce căsoi are, bătrâne! Cu două caturi şi trei băi, cu scară interioară şi foişor, bă, băiete, bă! Să mori, nu altceva! Şi e pe deal pusă, într-un palc de mesteceni… Cică au luat-o prin voi, nu-ţi aminteşti?
– Ba da, ba da! Acum un an! Dar, parcă, un bărbat a tratat cu noi…
– N-are, bă, băiete! N-are soţ! Cică a crăpat după Caritas…
– Şi?
– Şi acasă a pus masa, bă, băiete, bă! Să fii văzut ce friptane mi-a turnat! Şi ce coniace, şi ce vinuri, ce şampanie!
– Zău?
– Şi, să fi văzut, bă, băiete, bă, ce muzică mi-a pus! Şi ce-am mai dansat!…
– Apoi?
– Apoi s-a dezbrăcat, bă, băiete! Iute! S-a dezbrăcat şi s-a lungit pe pat, bă, băiete, bă!
– Şi?
– Şi mi-a zis: „Acum poţi să iei de la mine tot ce doreşti!”
– Şi?
– Am luat televizorul acesta şi-am plecat, că nu-s de colea trei milioane de lei.
– Băi, Titelache, băă! Ce tâmpit poţi fi, bă! Ce bărbat eşti tu, mă? Ce-o fi vrut săraca femeie şi ce-ai înţeles tu?
– Ştii ce, bă, băiete, bă! Să nu-mi faci tu mie morală. Că „ţestoase” sunt destule! Iar dacă tu te crezi mai bărbat ca mine, dă fuga şi ia-i şi tu şifonierul! Că dacă ai şti ce are în el!! Faci pe puţin zece milioane… Nu vezi ce criză ne paşte? Şi Titelache Pungă o zbughi cu televizorul în spinare, fără să-mi vadă râsul sarcastic care mă pufni imediat. Fără măsură în aceste vremuri…
George Achim
