Turism sub aşteptări la Vâlcea
Turism sub aşteptări la Vâlcea
• Din cauza serviciilor proaste turiştii străini nu se înghesuie în staţiunile de pe Valea Oltului
Turismul vâlcean are un potenţial de dezvoltare uriaş, care este din păcate foarte puţin exploatat. Turiştii din alte judeţe, dar mai ales turiştii străini nu se înghesuie astfel să ajungă la Vâlcea din cauza serviciilor foarte slabe care li se oferă. În ultima perioadă cei mai mulţi turişti români au ales să se cazeze la hotelurile din staţiunile vâlcene, foarte puţini ajungând la vile, în timp ce la cabane nu s-a cazat … nimeni.
Cei mai mulţi turişti se cazează la hotel
Specialiştii Direcţiei Judeţene de Statistică Vâlcea au finalizat recent un studiu privind evoluţia principalilor indicatori din domeniul turismului în judeţul Vâlcea înainte de începerea sezonului. Astfel, într-o singură lună în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică au sosit peste 12.000 de persoane, în creştere cu aproape 2.500 de persoane faţă de luna precedentă, lună când s-a înregistrat un adevărat dezastru în ceea ce priveşte turismul vâlcean. Totuşi, faţă de luna similară din anul trecut numărul de sosiri în principalele structuri de primire turistice a fost în scădere cu 1.500 de persoane, vârful “de sarcină” fiind atins în luna august 2005, când peste 23.800 de turişti au poposit pe plaiurile Vâlcii. Pe tipuri de structuri de primire turistică, peste 9.200 de turişti s-au cazat în hoteluri, circa 1.300 de turişti în moteluri, peste 500 în vile turistice, 900 în pensiuni turistice, în timp ce în cabane turistice… nu s-a cazat nimeni. De asemenea, specialiştii Direcţiei Judeţene de Statistică Vâlcea au calculat că numărul total al înnoptărilor înregistrate în cursul unei luni a fost de 62.472, cu peste 35.000 mai mare faţă de luna precedentă, dar de trei ori mai mic faţă de luna august 2005. Peste 90% dintre nopţile de cazare s-au realizat în hoteluri şi moteluri în timp restul turiştilor s-au cazat în pensiuni şi vile turistice. Astfel, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare calculat de Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea pentru a fost de 33,4%, de două ori mai mare faţă de nivelul din luna ianuarie, dar cu aproape 16% mai mic comparativ cu luna similară din anul precedent şi cu 26% mai mic faţă de "maximul istoric" atins în luna august 2005.
Turismul este foarte puţin dezvoltat în toată ţara
România este locul unde natura oferă surprize plăcute la tot pasul pentru privitori, dar oamenii nu s-au dovedit atât de interesaţi de conservarea potenţialului uriaş de creştere al turismului. Deşi ţara noastră se află în urma Bulgariei specialiştii estimează că turismul românesc are un uriaş potenţial de creştere în următorii ani. Un studiu realizat recent de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor se estimează că, până în anul 2016 România va ocupa locul 4 ca ritm de creştere la nivel global. România este în prezent una dintre ţările unde turismul este cel mai puţin dezvoltat. Ţara noastră se situează astfel pe locul 162 din 174 de ţări analizate de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor. Previziunile privind evoluţia acestui sector în România sunt totuşi optimiste. Studiul arată că turismul românesc are un potenţial uriaş de creştere în următorii ani. Documentul estimează astfel că, până în anul 2016 România va ocupa locul 4 ca ritm de creştere la nivel global, iar industria de profil va genera o activitate economică de peste 28 de miliarde de dolari. Prognozele încurajatoare nu se opresc însă aici. Analiştii cred că investitiile în turismul românesc vor aduce în următorii zece ani aproximativ 2,6 milioane de dolari. WTTC mai estimează că turismul şi călătoriile vor genera în anul 2006 la nivel naţional o activitate totală de 7,1 miliarde de dolari, cu 9,2% mai mult decât în 2005. Potrivit raportului Consiliului este de aşteptat ca în 2006 să existe 485.000 de locuri de muncă în turismul românesc, ceea ce ar reprezenta 5,8% din totalul locurilor de muncă la nivel naţional. Aceste cifre plasează totuşi România doar pe un modest loc 142 din 174 de ţări studiate. În schimb state precum Croaţia sau Slovenia se află cu mult înaintea noastră. 23% dintre croaşi şi 16,9% dintre sloveni îşi desfăşoară activitatea în turism sau într-o ramură conexă acestuia. Pentru a avea succesul scontat România ar trebui să se axeze pe aşteptările pieţei. O mai bună promovare a tradiţiilor locale, precum şi mutarea accentului spre turismul de afaceri balnear sau rural ar reprezenta, în opinia specialiştilor, calea spre un turism profitabil. Litoralul Mării Negre rămâne astfel în plan secund pentru că străinii aleg în marea lor majoritate turismul rural. 47% dintre aceştia aleg pensiunile din locaţii pitoreşti, 15 % aleg muntele, în timp ce doar 13% mai optează pentru litoralul românesc.
De la schi la sporturi acvatice, România oferă toate posibilităţile
În România se pot practica teoretic toate sporturile. Practic însă atât activitatea de agrement, cât şi serviciile de cazare şi masă lasă foarte mult de dorit. Activităţile în aer liber sunt practicate însă în România de multă vreme. De fapt cuvântul "turism" înseamnă pentru români drumeţii montane. Şi Marea Neagră oferă însă condiţii excelente pentru practicarea sporturilor acvatice. Începând din luna iulie romanii se îndreaptă spre munţi şi spre litoral. Spaţiul este însă atât de larg încât nu se simte nicăieri înghesuiala. În ţară se practică de asemenea mai multe sporturi de vară. Unul dintre ele este alpinismul, majoritatea românilor fiind pasionaţi de speologie, iar în ţară sunt mai mult de 11.000 de peşteri care pot fi explorate fără a fi nevoie de permisiunea autorităţilor. Majoritatea se află în munţii Apuseni. Şi escalada este foarte apreciată, iar localnicii o numesc alpinism. Cel mai important centru sportiv este Buşteniul (staţiune de schi). Un alt sport foarte plăcut este ciclismul. Acesta poate fi practicat oriunde, pe dealuri, pe drumuri forestiere şi pe potecile ciobanilor. Mountain – bike este un sport care se pretează la relieful românesc, acesta fiind iubit de străinii care vizitează ţara şi admiră peisajele splendide. Pe traseele montane drumeţii şi bicicliştii încearcă un sentiment deosebit de libertate. Drumeţiile sunt un mod minunat de a vedea ţara, cu preţul a doar câteva ascensiuni dificile. Potecile sunt marcate, iar mersul pe jos este atât de apreciat încât există chiar şi poteci marcate între mânăstirile pictate ale Bucovinei. Sporturile nautice sunt şi ele foarte apreciate. În staţiunile de pe litoralul Mării Negre se poate face surfing, schi nautic şi scufundări. Se poate face caiac şi canoe pe râuri şi lacuri. Caiacul este şi modul ideal de explorare a Deltei Dunării, dar cei care doresc să practice acest sport trebuie să aibă propriul echipament. Multe zone ale ţării sunt apreciate pentru posibilităţile de practicare a sporturilor de iarnă. Majoritatea staţiunilor româneşti de schi au fost construite în acest scop în perioada anilor 1960 şi 1970. Obişnuiţii schiului le consideră ca fiind printre cele mai atrăgătoare din Europa şi cele mai sălbatice. Mai mult, preţurile sunt extrem de convenabile.
Legendele româneşti au devenit faimoase peste hotare
Legendele româneşti, cum ar fi cea a contelui Dracula, sau istoria autentică a României sunt şi ele atuuri greu de înlocuit pentru ţara noastră. Ca şi celelalte sunt însă foarte puţin exploatate. Trecutul fascinant al României ar trebii să fie o carte de vizită deosebită pentru atragerea turiştilor, dar, din păcate nu este aşa. Astfel de mărturii deosebite pot fi găsite în bisericuţele transilvănene din lemn cu acoperişuri înalte. Tradiţiile, meşteşugurile şi arta populară sunt tot atâtea atuuri pe care puţine ţări dezvoltate le au. Turiştii care ajung în Bucovina ar trebui să admire tezaurul artistic al mânăstirilor din Bucovina, care datează din secolul al XVI-lea, sau să ascultate Rapsodia Română, compusă de George Enescu, care s-a inspirat din teme folclorice. Primele semne de viaţă umană pe actualul teritoriu românesc au fost găsite în Munţii Carpaţi şi datează aproximativ din anul 600 î.Hr.
Meşteşugurile tradiţionale şi gastronomia sunt un atu pentru turism
Meşteşugurile româneşti au ajuns faimoase peste hotare, ca şi bucătăria tradiţională. Acestea, împreună cu arhitectura, mânăstirile de o valoare culturală deosebită (mai ales cele din Nordul Moldovei). România este în multe zone un adevărat muzeu în aer liber, unde cultura se transformă în fiecare moment, dar caracteristicile sale generale se păstrează. În Transilvania pot fi văzute adevărate monumente în aer liber, cu porţi de lemn sculptate, bisericuţe din lemn, costume populare variate, diferite de la o regiune la alta, şi obiecte de artă populară deosebite. Obiectelor de ceramică, covoarelor ţesute la război, icoanelor şi sculpturilor în lemn li se adaugă specialităţile culinare locale şi vinurile. Gastronomia este şi ea o artă, iar romanii ştiu să folosească cu pricepere ciupercile şi legumele, carnea de porc, de pui sau de vită, uneori pentru a realiza mâncăruri condimentate, cu o savoare orientală. În România există de asemenea numeroase castele medievale, iar unele dintre ele par a se fi desprins din paginile unor cărţi de poveşti, cum este castelul Bran. Altele seamănă cu cele din Franţa, cum ar fi Castelul Huniazilor, în timp ce stilurile renascentist şi baroc au fost adaptate unei arhitecturi specific româneşti de către conducătorul Ţării Româneşti de la sfârşitul secolului al XVII-lea, Constantin Brâncoveanu. În secolele XIX şi XX trezirea conştiinţei naţionale a fost însoţită de o înflorire a talentului artistic. Dramaturgul Eugen Ionesco, sculptorul Constantin Brâncuşi şi compozitorul George Enescu sunt doar trei exemple de seamă în acest sens. Patrimoniul cultural al României este autentic, atât în domeniul artei culte, cât şi în cel al artei populare.