Prinţul Carol Mircea, înmormântat la Mănăstirea Cozia 

Prinţul Carol Mircea, înmormântat la Mănăstirea Cozia

Sâmbătă, la Mănăstirea Cozia va avea loc un eveniment unic. Trupul prinţului Carol Mircea, fiul regelui Carol al II-lea şi al Ioanei Maria Lambrini, va fi înhumat în cimitirul Mănăstirii Cozia, loc în care este înmormântat şi Mircea cel Bătrân. Prinţul Carol Mircea a decedat la 27 ianuarie 2006 în Londra, la vârsta de 86 de ani. Moartea sa a provocat o serie de controverse, întrucât familia regală nu a vrut să-l recunoască drept unic moştenitor al regelui Carol al II-lea. Până la găsirea unei soluţii, rămăşiţele prinţului au zăcut în sertarele unei firme de pompe funebre din capitala Angliei. La ceremoniile de la Mănăstirea Cozia şi-au anunţat deja participarea înalte feţe bisericeşti dar şi personalităţi ale vieţii politice.

O viaţă de zbucium

A fost un adevărat domn. Unul care a trăit cu onoarea de a avea un rol legitim în Istoria Recunoscută a Europei de Est. După victoriile obţinute în Curţile Supreme din Portugalia şi Franta, mai târziu dândui-se un certificat de naştere oficial corectat de Guvernul României, ASR Prinţul Carol Mircea al României a fost recunoscut ca fiu legitim, primul născut dintr-o căsătorie legală care a fost ilegal anulată. În 1919, Biserica Ortodoxă Română şi Curtea de Apel Bucureşti refuzase să anuleze căsătoria Prinţului Carol al României cu Prinţesa Ioana Valentina, născută în Imperiul Bizantin dinastia Rangabe – Lambrino care a avut doi împăraţi, un patriarh ortodox şi Sfântul Paul de Athos ca strămoşi ai săi. O altă victorie pentru Prinţul Carol Mircea a fost căsătoria nemorganatică. De aici încolo, din moment ce tatăl său nu a abdicat, preferând să plece din ţară decât să coopereze cu naziştii, lui Carol Mircea i s-a recunoscut „dreptul de succesiune”, fiind considerat moştenitor la tron. Cortegiul de la ceromonia ţinută la Biserica Sf. Dunston din Londra, a cuprins personalităţi ca: ASR Prinţesa Katarina a Iugoslaviei, Lady Colin Campbell şi vecinii care au însoţit-o pe văduva, Prinţesa Antonia, al cărei bunic a fost Aide de Camp al MS Regele George al VI-lea al Angliei, şi iubiţii săi fii, ASR Prinţul Paul şi ASR Prinţul Alexandru şi Părintele Ortodox Pufuleta l-au condus pe ultimul drum. După numeroase apariţii pe prima pagină a ziarelor şi necroloage la televiziuni, mulţi ziarişti şi-au exprimat opinia că Prinţul, în vârstă de 86 de ani a fost într-adevăr cel mai distins, patriot şi modest membru al întregii Familii Regale Române. În „The Daily Telegraph” şi „The Times of London” a fost, de asemenea, anunţat necrologul Prinţului Carol Mircea. (Sursa: www.printulpaulderomania.ro)

Fiul celui supranumit „Regele Playboy”

Carol al II-lea al României (15 octombrie 1893 – 4 aprilie 1953) a fost încoronat rege al României pe 8 iunie 1930 şi a abdicat pe 6 septembrie 1940 în favoarea fiului sau Mihai. Cunoscut şi sub numele de Carol Caraiman, nume pe care l-a ales şi folosit după ce a fost dezmoştenit şi radiat din Casa Regală Română (între 1925 si 1930). Carol este fiul cel mare al regelui Ferdinand al României şi al soţiei sale Regina Maria. Cunoscut mai mult pentru aventurile sale romantice decât pentru calităţile sale de conducător, Carol s-a căsătorit pentru prima oară la Odessa, Ucraina pe 31 august 1918, în contradicţie cu legea regală, cu Ioana Maria Marie Valentina Lambrino, ("Zizi" Lambrino) (1898-1953), fiica unui general român; au avut un singur fiu, Mircea Gregor Carol Lambrino, şi căsătoria a fost anulată prin decret regal în 1919. Mai târziu s-a căsătorit, la Atena, Grecia (10 martie 1921) cu Prinţesa Elena a Greciei şi Danemarcii, dar mariajul s-a prăbuşit la scurt timp prin aventura regelui cu Elena Lupescu (cunoscută ca "Magda Lupescu", 1895-1977), fiică a lui Nicolas Grünberg, un farmacist evreu, care a adoptat numele de Nicolae Lupescu. Elena Lupescu a fost iniţial soţia ofiţerului de armată Ion Tampenu. Ca rezultat al scandalului el a renunţat la tron în decembrie 1925 în favoarea fiului său cu Elena, Mihai, care a devenit rege în iulie 1927. Carol şi Elena au divorţat în 1928. El a avut de asemenea un fiu cu o necunoscută, Maria Martini. Pentru toate aceste aventuri istoricii l-au supranumit regele playboy. Martorii oculari afirmă chiar că ar fi avut o aventură cu o faimoasă prostituată, Foamea Neagră, din cartierul Crucea de piatră. Episodul este preluat de Petru Dumitriu în romanul Cronică de familie. Întorcându-se pe neaşteptate în ţară pe 7 iunie 1930, Carol a fost proclamat rege în ziua următoare. În următorul deceniu el a încercat să influenţeze cursul vieţii politice româneşti, în primul rând prin manipularea partidelor Naţional Liberal şi Naţional Ţărănesc şi a unor grupări anti-semite şi apoi din (Ianuarie 1938) prin alegerea de către el a miniştrilor, cu o constituţie (27 februarie) ce asigura coroanei puterea supremă. Forţat de presiunea sovieticilor, Germaniei, Bulgariei şi a ungurilor să cedeze părţi din teritoriul Romaniei, a fost obligat să abdice prin administraţia pro-germană a generalului Ion Antonescu, în favoarea fiului său Mihai, stabilindu-se în final în Portugalia. El şi Elena Lupescu s-au căsătorit în Rio de Janeiro, Brazilia, pe 3 iunie 1947, transformând-o pe aceasta în Prinţesa Elena de Hohenzollern.A plecat din ţară cu un tren încărcat cu obiecte din patrimoniu Coroanei, tablouri de mari maeştri, ca Tizian, Rubens, sau Rembrandt, sute de goblenuri, bijuterii, armuri ce decorau pereţii palatelor regale de la Pelişor şi Peleş. Un grup de legionari, o echipă a morţii au tras focuri de armă asupra trenului regal, fără să izbutească să-l oprească. În Portugalia a valorificat toate aceste obiecte de artă devenind proprietarul unei averi fabuloase, pe care a cheltuit-o în întregime ducând o viaţă de lux. A rămas în exil pentru tot restul vieţii sale. Carol a murit în Portugalia, dar rămăşiţele sale au revenit în România în 2003. Ele au fost reînhumate la Mănăstirea Curtea de Argeş, dar undeva, în afara bisericii în care se odihnesc regii României. Regele Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de Principesa Margareta şi Principele Radu. (Sursa: Wikipedia, Enciclopedia Liberă)

Nicu TRANDAFIR