Casa din Vlădeşti, salvată de Muzeul Astra
Casa din Vlădeşti, salvată de Muzeul Astra
Monumentul transferat în luna noiembrie a acestui an în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, provine din localitatea Vlădeşti, jud. Vâlcea şi vine să completeze colecţia tematică a instituţiei noastre.Din informaţiile culese şi din cercetările efectuate până în prezent asupra acestei construcţii, putem concluziona că se încadrează în tiparul arhitectural specific zonei, prezentând însă câteva particularităţi. Prezenţa foişorului oferă casei o notă de originalitate specifică zonelor deluroase ale ţării. Casa cunoaşte două etape constructive: una prin 1835, potrivit inscripţiei găsite pe o grindă sculptată a casei, iar a doua în 1926, când pereţii sunt refăcuţi din cărămidă şi două încăperi sunt demolate. În regiunile deluroase ale Munteniei, casa cu foişor are alura unei construcţii dispusă pe două nivele, datorită faptului că este ridicată pe un soclu înalt din piatră. În soclu, casa are la parter o pivniţă dispusă sub toată suprafaţa locuibilă. Pereţii locuinţei sunt construiţi dintr-un schelet de lemn şi umplutură din cărămidă. Foişorul se găseşte în capătul din dreapta al faţadei, ieşind pe faţadă cu o lăţime aproape egală cu lăţimea casei. Element de podoabă a faţadei, născut din nevoia de a adăposti gârliciul, care dă acces la pivniţă, foişorul este în acelaşi timp o piesă folositoare casei. El măreşte şi completează spaţiul de locuit, stabilind totodată o legătură permanentă, firească între casă şi curte,între om şi natură.
Toate acestea, completându-se cu faptul că propietarii erau intelectuali de speţă aleasă (cel care a construit-o era preot, iar fiul acestuia notar) dau un aer aparte edificiului. O altă particularitate este sculptura tradiţională a tocurilor uşii, care prezintă motive populare şi motivul „dintelui de lup”. Curios fapt este apariţia acestui motiv sculptat chiar la tocul unei uşi unde locuia un preot, pentru că se cunoaşte că acest motiv a fost preluat şi conservat din vremuri ancestrale şi provine din lumea păgână. Pe lângă funcţiile avute, erau propietarii unei averi de peste 5 pogoane, dintre care trei erau pline cu livezi. Prin faptul că aveau o condiţie materială bună, îşi vor permite abaterea de la tiparul arhitectural zonal, casa prezentând până la refacerea din 1926, nu două, ci patru încăperi.
Monumentul transferat în cadrul instituţiei îşi va găsi locul în gruparea tematică a „pomiculturii”, fiind coroana acestei grupări din cadrul instituţiei şi va ilustra într-o manieră extraordinară una din vechile ocupaţii de bază ale celor ce au trăit şi trăiesc pe meleagurile româneşti. Şi pentru a vedea imaginea acestui monument este suficient a vă uita pe verso la o bancnota de 10 RON, iar în cursul anului viitor o veţi putea vedea, pe viu, în Muzeul din Dumbrava Sibiului.
Ciprian Ştefan – Muzeograf MCPT “ASTRA”
