Peste 1.000 de pelerini la Mânăstirea Bistriţa
Peste 1.000 de pelerini la Mânăstirea Bistriţa
Săptămâna trecută, la prăznuirea Sfântului Grigorie Decapolitul, la Mănăstirea Bistriţa au fost prezenţi peste 1.000 de pelerini din toată ţara. Liturghia a fost oficiată de doi mitropoliţi – Î.P.S. Teofan (Mitropolitul Olteniei) şi Î.P.S. Serafim (Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale şi de Nord) şi cinci episcopi: P.S. Visarion – arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, P.S. Calinic – episcopul Argeşului şi Muscelului, P.S. Nicodim – episcopul Severinului şi Strehaiei, P.S. Gherasim – episcopul Râmnicului; P.S. Irineu – arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului. Sfântul Grigorie Decapolitul este unul dintre cei mai vechi sfinţi de pe teritoriul ţării noastre, ale cărui moaşte sunt ţinute de mai mult de 500 de ani la Mănăstirea Bistriţa. Se crede că moaştele sfântului au protejat comunitatea din zonă. P.S. Gherasim, episcopulRâmnicului crede chiar că binefacerile Sfântului Grigorie s-au extins asupra locuitorilor Vâlcii şi a întregii Oltenii. Sfântul Grigorie s-a născut în 780 în Asia Mica, în cetatea Irinopolis, din Decapoleea Isaurei şi a fost atras de învăţătura divină încă de mic copil. Pentru că era nemulţumit de atmosfera din mânăstiri, s-a retras într-o peşteră. Contemporanii spun despre el că este un vizionar. El şi-a prezis chiar data, ora şi anul propriei morţi: 20 noiembrie 842. Până în 1453 moaştele sale au stat la Constantinopol, de unde au fost salvate de Barbu Craiovescu, deoarece erau în pericol de a fi profanate, şi aduse la Mănăstirea Bistriţa în 1498. Despre Sfântul Grigorie se spune în tradiţia populară că este un „nou sfânt Ilie”, deoarece are puterea de a opri ploaia sau a o aduce atunci când seceta ameninţă să usuce pământul. Dar se pare că este şi un sfânt supărăcios, atunci când nu vrea să fie dus într-un loc anume, devine foarte greu, încât nimeni şi nimic nu îl poate urni din loc – moaştele sale care sunt foarte uşoare, devin mai grele ca pământul.
