Să fim mai buni
Oricât am încerca în Săptămâna Mare să spălăm păcatele noastre. Cele spovedite şi cele nespus, multe neştiute nici de noi, nu vom reuşi să facem acest lucru. A ţine postul este benefic pentru sănătate, pentru corp, chiar pentru spirit. Din punct de vedere religios ori respecţi tot postul ori deloc. A posti o zi sau o săptămână e la fel cu a spăla la o cămaşă doar o mânecă sau două. Personal cred că de fapt şi respectarea tuturor posturilor, rezistarea la ispitele de orice natură nu te face mai bun. Mai pur. Iar oamenii, toţi în general dar mai ales cei apropiaţi ţie, au nevoie de bunătatea ta. A fi politicos, a ajuta, a încerca să înţelegi, a ajuta nu costă nimic de cele mai multe ori. Poate puţin timp. E mai mult importat şi pentru tine ca individ să fi mai bun. Te simţi ulterior mai bine. Dormi mai bine, mânânci mai bine, eşti mulţumit, că ai reuşit să dai ceva. E o artă în a dărui. Este o educaţie în a şti să primeşti. Gesturile, cuvintele, mângâierile, sentimentele în cele din urmă nu se negociază. Şi mai ales nu se pot condiţiona. Te iubesc pentru că te iubesc. Şi dacă te iubesc, te iubesc aşa cum eşti nu neaparat cum aş vrea eu să fi în totalitate. Şi nu mă aştept să-mi dai ceva. Să faci ceva, să spui ceva ,cu atât mai puţin dacă eu nu pot să-ţi dau aceleaşi lucruri, aceleaşi clipe, aceiaşi sinceritate, aceiaşi deschidere. Mai deştepţi nu putem fi decât prin mari eforturi iar ele sunt în cele din urmă limitate, mai frumoşi nu putem fi decât suntem decât putem cosmetiza puţin aspectul fizic, mai bogaţi nu putem fi decât prin muncă, noroc, timp. Mai norocoşi nu depinde de noi acest lucru. Dar putem, dacă măcar nu în restul anului, în preajma Învierii creştine. A marii sărbători a celor cu credinţă în Dumnezeu, putem încerca să fim mai buni. Mai înţelegători. Anumite gesturi ale unor politicieni de a dărui cadouri sunt bune pentru populaţie, pentru anumite colectivităţi. Chiar dacă sunt făcute de formă. Dar o colectivitate, o familie, o populaţie, este mai echilibrată cu cât suma energiilor pozitive este mai mare. Iar bunătatea, dată deschis, din proprie voinţă şi primită din respect şi din autoeducaţie creează un val de energie pozitivă. Un val a clădit din milioane de picături. Iar fiecare dintre noi poate fi o astfel de picătură. De aceea tineri sau bătrâni, urâţi sau frumoşi, bărbaţi sau femei, bogaţi sau săraci putem avea în zilele următoare nu doar ă sărbătoare comună dar şi o calitate. Aceea de a fi mai buni!
Traian Guminski
