Aglomeraţie fără precedent la târgul olarilor de la Horezu 

Aglomeraţie fără precedent la târgul olarilor de la Horezu

• Preşedintele Băsescu a fost în Vâlcea, dar a putut ajunge la târg.  A avut probleme mai importante la Vila de Protocol de la Olăneşti

Târgul olarilor de la Horezu a fost în acest an mult mai aglomerat decât în anii precedenţi. Au participat 70 de meşteri populari din 15 judeţe ale ţării, cei mai mulţi fiind însă de la Horezu şi din împrejurimi. În cele două zile de desfăşurare a târgului, Vâlcea a fost capitala ceramicii româneşti, târgul fiind vizitat de personalităţi din toate domeniile, de la politicieni aflaţi în căutare de electorat până la oameni de cultură sau turişti străini.

Stolojan a negociat preţurile

Theodor Stolojan, preşedintele PLD a cumpărat ceramică din toate zonele ţării, dar a negociat preţul „la sânge” cu meşterii populari, ba chiar a prins momentul să facă şi o conferinţă de presă în incinta târgului. Stolojan a trecut pe la toate standurile şi a declarat că are de gând să îşi cumpere obiecte de ceramică din fiecare zonă a ţării. „Nu sunt specialist în domeniu, cumpăr pur şi simplu ce îmi place.” – a spus Stolojan. El şi-a cumpărat câteva farfurii şi a admirat picturile. Scriitorul Dinu Săraru fost ceva mai rezervat, ca şi liberalul Radu Câmpeanu. Marele absent al târgului a fost preşedintele Traian Băsescu, care a fost şi el prezent în judeţul Vâlcea vineri şi sâmbătă, dar a fost prea obosit pentru a mai veni la târg, aşa cum intenţiona iniţial. Deschiderea oficială a celei de-a 37-a ediţii a sărbătorii olarilor din România, „Cocoşul de Hurez” a avut loc sâmbătă dimineaţa, în satul de vacanţă Stejari.

Invitaţi străini

La Târgului Ceramicii Populare Româneşti, între 1 şi 3 iunie au fost invitaţi oaspeţi din ţară şi de peste hotare, printre care francezi din La Destrousse, localitate înfrăţită cu Horezu, nemţi din Hilden şi belgieni din Andenne. „După aproape patru decenii de continuitate, se poate spune că farmecul evenimentului rămâne intact, trezind un interes cel puţin la fel de mare ca şi în anii precedenţi la o miză din ce în ce mai ridicată: păstrarea identităţii naţionale şi protejarea moştenirii culturale strămoşeşti. A fost cel mai reuşit târg de până acum, iar acesta a devenit reprezentativ pentru zona Oltenia de sub munte. Prezentarea pe scurt a târgului de ceramică este aproape imposibilă, deoarece el a devenit în timp o adevărată Academie a Olarilor.” – a spus primarul din Horezu, Gheorghe Niţă. Prima ediţia a târgului a avut loc în 1971. Mai mulţi meşteri populari din Argeş, Bihor, Botoşani, Braşov, Dolj, Gorj, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Mureş, Maramureş, Olt, Suceava, Satu Mare şi Timiş au participat la târg. Manifestările au inclus şi un concurs de creaţie pentru creatorii populari.

La târg au fost prezenţi în jur de o mie de vizitatori. Meşterii populari s-au plâns însă că vânzările nu s-au ridicat la nivelul anului trecut, când festivalul a fost amânat din cauza gripei aviare până la 1 septembrie. Exponatele, cu preţuri cuprinse între 2 şi 600 de lei erau pentru toate gusturile şi toate buzunarele. Cele cu adevărat valoroase s-au vându însă cu mare greutate. Târgul a găzduit în acest an şi un festival al compoziţiilor plastice în lut, creaţii plastice, ale unor pictori sau meşteri în lemn, faţă de anii trecuţi, când erau expuse în special creaţii ale olarilor.   

Anda VLAD