Refugiaţii din Basarabia aşteaptă despăgubirile 

Refugiaţii din Basarabia aşteaptă despăgubirile

• Sute de dosare la Vâlcea, fără speranţe • Basarabenii nu cred că vor mai trăi destul încât să se vadă despăgubiţi

Autorităţile din România trebuie să soluţioneze până la sfârşitul anului 2009 peste 16.600 de cereri de despăgubire depuse de refugiaţii din Basarabia, ale căror case şi terenuri au fost sechestrate, reţinute sau părăsite forţat ca urmare a începerii războiului şi a aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Despăgubirile pe care statul va trebui să le achite cetăţenilor români pentru bunurile din Basarabia, Bucovina de Nord şi ├×inutul Herţa sunt estimate la câteva miliarde de euro. Despăgubirile se acordă în natură, în limita disponibilităţilor, din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, sau în bani. Din cele 16.600 de dosare înregistrate la nivelul întregii ţării au fost soluţionate doar 16%, restul fiind în lucru. La Vâlcea au fost depuse deja sute de cereri în acest sens, dar refugiaţii, dintre care mulţi nu s-au obişnuit încă să trăiască în această „ţară străină” nu se aşteaptă prea curând la despăgubiri, deoarece au prioritate dosarele privind legile fondului funciar şi apoi cele din Legea 290/2003.

Martori … de trei ani

La Vâlcea multe dintre dosarele depuse în acest sens au fost respinse din cauza faptului că mulţi dintre solicitanţi nu mai deţineau nici o dovadă a existenţei proprietăţilor, în afară de … proba cu martori, care la vremea respectivă să fi avut minimum 14 ani. Prefectura Vâlcea a solicitat în câteva cazuri în mod direct autorităţilor din cele două ţări să elibereze acte doveditoare pentru mai mulţi solicitanţi deodată. Această soluţie s-a preferat în cazul în care solicitanţii erau bătrâni şi nu aveau rude care se puteau ocupa de obţinerea "hârţoagelor" necesare, iar deplasarea lor în ţări străine era aproape imposibilă. Măsura a fost necesară deoarece, la Vâlcea, credibilitatea martorilor a lăsat mult de dorit în unele cazuri. Prefectul Anuţa Handolescu s-a confruntat cu câteva cazuri în care au fost aduşi ca martori oameni care în anii ’40 nu aveau mai mult de trei ani. „Păi, ce să-mi spună ei? Le-am respins dosarele, dar au contestat şi au câştigat în instanţă. Şi iar au ajuns dosarele la noi.“  Prefectul de Vâlcea spune că legea este ambiguă şi nu precizează criterii clare în ceea ce priveşte martorii din aceste dosare de despăgubiri. Toate persoanele care au depus cereri în acest sens trebuie să completeze dosarele până la data de 1 august, cele incomplete urmând să fie respinse. iar solicitanţii vor putea apela doar la instanţele judecătoreşti pentru a primi despăgubiri pentru proprietăţi pe care ei sau familia lor le-au avut în Basarabia.

Fără speranţă

Mulţi dintre solicitanţii care au depus deja cereri reclamă birocraţia şi încetineala cu care se iau în discuţie dosarele la comisiile locale de evaluare, costuri mari şi drumuri până în Ucraina sau în Republica Moldova, unde cu greu mai pot face rost de hârtiile de care au nevoie. „Noi l-am moştenit pe K.A. Mimi. În fapt, răposata mea soţie, Olga Zaica, l-a moştenit. Nu ne aşteptam să luăm ceva. Încă nu e rezolvat nimic. Sper ca aceşti bani să le facă viaţa mai dulce copiilor noştri. Dar mai e mult până văd eu că statul deschide punguliţa şi pentru noi“, spune Mihail Gherghina, care locuieşte acum la Vâlcea. Un alt vâlcean, Valerie Nemţeanu, deportat în 1944 este pesimist în ceea ce priveşte despăgubirea care i s-ar cuveni. "Asta cu banii ca despăgubire e cusută cu aţă albă. Oricum, nu cred că ne vor mai da nouă ceva. Poate că vor fi nişte bani, dar nu îi văd să ne dea cu miliardele de lei vechi înapoi, că doar nu sunt proşti să dea la săraci."
Anda VLAD