Vânătoare după semnături
Judeţul ca şi toată ţara pare cuprins de nebunia vânătorii după adeziuni la un fond privat de pensii. Ca de obicei Guvernul nu a popularizat suficient o acţiune datorită interpretării greşite a legii privind publicitatea făcută de societăţile implicate în această operaţiune care implică foarte mulţi bani. Unii angajatori încearcă să influenţeze deciziile angajaţilor de a adera la un fond de pensii sau la altul. Pentru că agenţii de marketing care aleargă în teritoriu spre a strânge cât mai multe adeziuni sunt extrem de bine plătiţi (aproximativ 100 de lei pentru fiecare cetăţean convins să adere la fondul respectiv) aceştia şi-au permis să „ negocieze” cu diverşi directori de instituţii, de societăţi comerciale cu număr mare de angajaţi şi de patroni. Adică să ofere în jur de 10 euro pentru fiecare om cooptat. Deţinem informaţii că în unele firme salariaţii au fost aproape constrânşi să semneze în favoarea unei firme de asigurări sau alta. Mulţi oameni care au semnat în primele zile ale săptămânii nici nu ştiu unde sunt de fapt asiguraţi, ce condiţii au aici, care sunt comisioanele, care este perioada minimă pe care vor trebui să o „ petreacă” la acest fond. Unii nici nu ştiu că dacă au împlinit 35 de ani asigurarea este opţională. Suntem siguri că pentru a nu refuza diverşi cunoscuţi şi pentru a face faţă solicitărilor mii de persoane vor semna pentru mai multe fonduri deci semnăturile lor se vor anula şi vor fi repartizaţi aleatoriu unui fond. O nebunie de nedescris. Asta în condiţiile în care nu se ştie încă cum se vor colecta aceşti bani, de către cine . Statul ar fi trebuit să subvenţioneze o publicitate de informare generală eficientă cu câteva luni înainte de 17 septembrie, data declanşării marii bătălii. După numărul mare a celor care aleargă să facă un ban bun după permanentele angajări temporare de agenţi se pare că în Vâlcea peste 5000 de persoane sunt prinse în această vânătoare după semnături. Deşi oficial acţiunea trebuia să înceapă în 17 septembrie deţinem date că unii agenţi care au intrat în posesia actelor cu câteva zile înainte au lucrat din plin. Alţii de la alte societăţi nu aveau formularele încă nici ieri şi intraseră în disperare. Pe terase unii intermediari făceau bani buni luni aranjând „ un volum” consistent de semnături majoritatea aparţinând unor salariaţi de societăţi comerciale. Vânătoarea s-a extins şi în mediul rural unde agenţii care sunt şi membri ai unor formaţiuni politice folosesc din plin relaţiile de partid pentru a face rost de oameni. S-au folosit din plin şi zvonurile. S-au făcut un fel de antecontracte care de fapt nu au valoare juridică, s-a spus că cine nu semnează în maxim o lună va fi repartizat aleatoriu şi poate nimeri la un fond nerentabil, s-au făcut presiuni şi lobby în unele societăţi mari strângându-se astfel mii de semnături pentru o singură firmă. Vina principală este a Guvernului care a lăsat loc de speculaţii iar populaţia, în afara unui segment subţire de intelectuali interesaţi de fiecare semnătură pe care o dau, a ajuns să nu ştie când, unde şi ce a semnat, de ce anume va beneficia în urma acestei semnături, ce avantaje şi dezavantaje are.
Traian Guminski