Monitorizare permanentă a fenomenului de la Ocnele Mari
Monitorizare permanentă a fenomenului de la Ocnele Mari
• Abia acum, în aşteptarea dezastrului construirea locuinţelor pentru sinistraţi a devenit o prioritate
Abia acum, când tavanul unei caverne de la Ocnele Mari s-a prăbuşit zilele trecute la Ocnele Mari, şi localnicii au intrat din nou în alertă autorităţie vâlcene s-au hotărât să declare acţiunea de construire a locuinţelor pentru sinistraţi drept o acţiune prioritară.
Autorităţile s-au arătat îngrijorate de situaţia generată de manifestările fizico-mecanice şi geologice din Câmpul I de sonde-Ocnele Mari şi a efectelor imprevizibile ale acestora asupra câmpurilor I şi II. „├×inând cont de pericolul de distrugere a celor 31 de gospodării din câmpul I de sonde şi a celorlalte din aval, ca şi de pericolul producerii unui accident ecologic determinat de expulzarea de saramură, CJSU a adoptat Hotărârea numărul 16, privind măsurile pentru monitorizarea şi intervenţia în Câmpul de sonde I – Ocnele Mari. Conform hotărârii adoptate, s-a instituit imediat procedura de monitorizare pe coduri-verde, galben, roşu, începând cu 25 septembrie, iar demararea construcţiei de locuinţe pentru gospodăriile din Câmpul I a devenit o acţiune prioritară.” – a declarat prefectul de Vâlcea, Anuţa Handolescu. Reprezentanţii SC Conversmin SA şi cei ai Universităţii Bucureşti vor prezenta astfel Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea soluţiile tehnice aprobate pentru Câmpul I până la data de 1 octombrie 2007, iar Agenţia pentru Protecţia Mediului , Direcţia Apelor Olt şi SGA Vâlcea vor monitoriza parametrii apei din Pârâul Sărat.
Evacuări în aşteptare
O parte dintre localnici urmau să fie evacuaţi din locuinţe şi mutaţi într-o zonă mai sigură, dar autorităţile au lălăit mutarea, pe motivul lipsei de fonduri. „Am pus la dispoziţie 85 de hectare în localitatea Mihăeşti, dar societatea Conversmin, care trebuia să se apuce de construcţia caselor pentru sinistraţi a considerat că doar cinci hectare sunt stabilizate. Terenul a fost pus la dispoziţie de Prefectură, dar trebuiau să se folosească banii proprii pentru stabilizarea pământului. În Ocne există familii în situaţia de a fi luate de saramură, dacă fenomenul se extinde. Dacă, până în prezent, câmpul I nu ridica semne de întrebare, acum procesul de prăbuşire ameninţă în fiecare zi. Societatea a cerut prefecturii o întâlnire de urgenţă, iar aceasta va avea loc luni” – spune consilierul prefectului de Vâlcea, Irina Vasilescu.
În mod normal, strămutarea celor 50 de gospodării aflate în zona de risc trebuia să se facă în cel mai scurt timp, dar până în acest moment autorităţile locale nu ştiu nici măcar cu exactitate care va fi terenul pe care se vor muta oamenii, ce să mai vorbim de începerea construcţiei caselor. Cele mai afectate de scurgerile de saramură care s-ar mai putea produce ar fi străzile Buridava, Nicolae Bălcescu şi câmpul I. În staţiune nici măcar nu s-au stabilit cu certitudine zonele de risc, existând, la ora actuală, doar prognoze ale specialiştilor. Societatea Conversmin trebuia să construiască locuinţele până în anul 2008, dar termenul este acum unul care a devenit clar că nu se va respecta, mai ales că Ministerul Finanţelor a blocat banii. Autorităţile spun că au o rezervă în caz de dezastru: garnizoana de la Vlădeşti, unde pot fi cazaţi sinistraţii.
Alunecări iminente
Primele alunecări de teren au avut loc la Ocnele Mari în anul 2002, când pământul s-a surpat şi a înghiţit pe rând mai multe case. În final opt case au dispărut, oamenii fiind mutaţi în cea mai mare parte la Copăcelu, în noul cartier construit special pentru ei. Oamenii au fost surprinşi de alunecări şi, primul care a rămas fără casă, Ion Negrici era gata să moară şi el, pentru că nu a vrut să plece din casă decât „convins” de poliţişti. Casele care mai sunt locuite la această dată sunt şi ele tot mai instabile, exploatarea sării în zonă începând din anul 1960. În prezent există în zonă peste 50 de caverne de diferite dimensiuni. Specialiştii au apreciat că şi tavanul cavernei formate în Câmpul II de sonde de la Ocnele Mari este foarte subţire şi ar putea provoca probleme oricând. „În afară de situaţia din Câmpul I mai este un element de risc în Câmpul II Sonde, unde tavanul este foarte subţire. La Ocnele Mari sunt patru câmpuri, fiind prezente peste 50 de goluri subterane, cu volume destul de mari. Este şi cazul Câmpului III Sonde, unde caverna ├×eica are 600-800 de metri cubi, putând crea de asemenea, peste câţiva ani probleme.
Localnici nemulţumiţi
În cazul în care nu doresc să se mute în noi locuinţe, care nu se ştie de altfel când vor fi construite, localnicii care vor trebui strămutaţi pot cere să li se plătească despăgubiri băneşti. Unii dintre ei sunt însă hotărâţi să nu îşi părăsească locuinţele. În marea lor majoritate oamenii sunt nemulţumiţi de noua soluţie găsită de autorităţi, aceea de a-i muta din casele lor. În ceea ce priveşte soarta terenurilor moştenite, a suprafeţelor forestiere, totul a rămas în faza de discuţii. Deşi mulţi oameni s-au întrebat ce se va întâmpla cu acele zone moştenite, cum vor putea ei ajunge cu uneltele agricole la terenurile respective o dată ce vor fi mutaţi în alte părţi problema a rămas fără un răspuns cert, urmând să se găsească şi o soluţie în acest sens. „Este a doua oară când sunt strămutat. De data asta nu mai vreau să îmi părăsesc casa. Am muncit atâţia ani ca să o construiesc şi nu vreau să o dau pe un preţ de nimic. O să îmi apăr proprietatea cu preţul vieţii”, a spus Ioan Fetele, unul dintre localnicii care ar trebui să se mute. Primarul a spus că în ultimii ani infrastructura oraşului a fost practic distrusă din cauza lucrărilor şi a utilajelor folosite în zonele afectate. Nici lăcaşurile de cult nu au o soartă prea bună. Potrivit preotului din Ocnele Mari, dacă nu se vor lua măsuri imediate se pot pierde două biserici, cea din ├×eica şi cea din Titireciu, care sunt monumente istorice atestate.
Anda VLAD
