Sexul, politica şi afacerile
Numărul divorţurilor sau al familiilor de convenienţă a crescut de la an la an după 1989. Deviaţiile de la normele ortodoxe şi de educaţie asupra unei relaţii monogame, constante, bazată pe valorile familiale, pe suport între soţi, pe rolul părinţilor în educarea şi creşterea copiilor au devenit o constantă a unei societăţi în care indivizii au reuşit să facă bani repede şi mulţi din afaceri şi să urce ierarhia din fel de fel de partide. Miile de posturi de deputaţi, senatori, miniştri, secretari de stat, prefecţi, subprefecţi, primari, viceprimari, consilieri judeţeni, directori importanţi ai unor firme puternice au schimbat radical nu numai concepţia bărbaţilor, dar şi pe cea a unui număr însemnat de femei cu poziţii. Viaţa sexuală a indivizilor este strâns legată de bunăstarea materială, mai bine zis de gradul de îmbogăţire, de confort, dar şi de stres în acelaşi timp, adus de ocuparea unui fotoliu politic sau economic important. Nu sunt un specialist în domeniu pentru a putea explica ştiinţific motivaţiile psihologice ale unui comportament dăunător în ansamblul echilibrului uman.
Dar, cu ajutorul cititorilor care postează diferite comentarii legate de viaţa sexuală pe nişte articole care descriu decizii ale unor politicieni şi afacerişti locali, am realizat importanţa acestui subiect. În ultimele zile, alături de colegii din presa locală, am trecut în revistă toate aventurile, publice sau secrete, pe care le cunoaştem din mediul în care lucrăm. E o debandadă totală în viaţa acestor oameni. O deputată trăieşte cu şoferul ei, un fost deputat are o amantă pe care o ştie tot cartierul, femeia este măritată, dar fostul colonel vine şi o ia ziua în amiaza mare de lângă soţ şi acum, după atâţia ani. Foştii preşedinţi Consiliului Judeţean au avut numeroase aventuri publice, câţiva primari s-au încurcat chiar şi cu jurnaliste, nu numai cu june pe care le-au promovat prin administraţia locală. O înaltă demnitară are un şir imens de aventuri strânse în perioada în care a ocupat posturi publice, iar soţul ei, om de afaceri, nu s-a dat în lături de a încălca constant jurămintele de la cununia religioasă. Un viceprimar era recent să divorţeze, deşi a fost ani buni familist convins şi trăieşte cu pasiune o aventură care pare a nu fi singulară.
Unul dintre cei mai cunoscuţi finanţişti locali are o amantă permanentă ştiută şi de soţie. Marii directori au şi ei amantele lor. Relaţiile se consumă în apartamente închiriate, dar şi în camerele sutelor de pensiuni şi vile apărute prin judeţ în ultimii ani. Relaţiile extraconjugale costă. Şi bani, pentru că amantele sau amanţii au pretenţii, dar şi stres, consum energetic. Dacă analizezi atent, aproape toate persoanele publice au astfel de „ieşiri”. Excepţiile sunt cunoscute de toată lumea. Şi sunt comentate în cercurile de prieteni la modul negativ. Parcă eşti prost dacă nu ai aventuri. Chiar şi politicienii tineri, cu soţii frumoase şi ale căror căsnicii nu s-au erodat, au adoptat vânătoarea de fuste renumite sau excentrice ca o necesitate. Trofeul extraconjugal este la fel de necesar în această lume ca şi maşina de lux şi costumul de firmă. În zona instituţiilor publice, a celor de învăţământ, a celor bancare este o forfotă extremă. Sincer, cred că, dacă legea pedepsirii adulterului ar mai exista şi ar fi pusă strict în aplicare, am putea deveni un judeţ cu zeci de mii de deţinuţi. În această idee, de anul viitor, vom inaugura o rubrică ce va atrage cu siguranţă interesul cititorilor noştri. „Extraconjugal” va prezenta relaţiile amoroase ale unor oameni cunoscuţi. Vom evita publicarea numelor, dar vom descrie cu lux de amănunte poveştile celor care fac sex în paralel cu politică şi afaceri.
Traian Guminski
