Lucrările de mântuială de la Mânăstirea Hurezi au fost sistate 

Restaurare cu probleme

Lucrările de mântuială de la Mânăstirea Hurezi au fost sistate

La solicitarea reprezentanţilor Ministrului Culturii şi Cultelor, lucrările de restaurare de la Mânăstirea Hurezi au fost sistate, până la finalizarea controlului declanşat la sesizarea privind existenţa unor lucrări de construcţie ilegale la unul dintre cele mai importante monumente UNESCO din România.

Calitate îndoielnică

Lucrările de renovare la Mănăstirea Hurezi au demarat în 2006, acestea fiind finanţate de Ministerul Culturii şi Cultelor. Calitatea lor este însă cât se poate de îndoielnică, începând de la tabla de pe acoperiş şi sfârşind cu tencuielile şi rigolele de la baza zidului bisericii. Din această cauză, lucrările de restaurare a monumentului au fost sistate săptămâna trecută, abia după ce la Vâlcea a fost prezent primul-ministru, care a constatat cu ochii săi dezastrul. Până acum, nu s-a întâmplat nimic cu cei vinovaţi, deşi sesizări au existat, atât din partea presei, cât şi a instituţiilor statului. De această dată s-a constatat că lucrările pun în pericol statutul de monument din patrimoniul UNESCO de care beneficiază în prezent mânăstirea.

Măicuţele, scoase ţapi ispăşitori

Deşi lucrările au fost realizate de firme protejate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, acum, când scandalul nu mai poate fi evitat, de vină au fost găsite … măicuţele de la mânăstire, care sunt acuzate că ar fi permis efectuarea de intervenţii neautorizate. Măicuţele dau însă vina pe firma care a început lucrările de consolidare-restaurare, SC Restor SRL, ai cărei reprezentanţi nu au dorit să facă nici un comentariu, dar şi pe Ministerul Culturii şi Cultelor. În total, s-au cheltuit până acum peste 1,3 milioane de lei pentru proiectare, expertize şi restaurare.

Problemele au început să apară după mai puţin de un an de la recepţia lucrărilor „Au terminat lucrarea primăvara, iar toamna deja am observat că pică tencuiala“, spunea maica Marina, ajutor de stareţ. Nemulţumite de calitatea lucrărilor, măicuţele au dat jos schelele de pe biserică şi au făcut plângeri la autorităţi. Ele spun că se fac presiuni asupra lor, fiind tot ele ameninţate cu amenzi dacă mai depun şi alte reclamaţii. La rândul său, Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice le ameninţă pe măicuţe că vor fi sancţionate pentru că au construit o clădire cu geamuri termopan în interiorul mănăstirii. „Pe lângă lucrările de mântuială realizate acolo, s-au făcut şi nişte chilii ilegale, în 2003, pe care maicile le-au construit fără autorizaţie”, a confirmat şi Ion Nicolae, inspectorul-şef al Inspectoratului Judeţean în Construcţii Vâlcea.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, Virgil Niţulescu a declarat însă vinovaţii vor fi stabiliţi în urma controlului care este în prezent în desfăşurare. Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Vâlcea, a declarat că, în urma unor controale făcute pe parcursul anilor 2006 şi 2007, Inspectoratul Judeţean în Construcţii Vâlcea a constatat că drenul de la baza zidului bisericii s-a executat fără respectarea condiţiei impuse prin avizului Ministerului Culturii. Potrivit lui Epure, au fost descoperite deficienţe legate de executarea rigolei de colectare a apelor pluviale şi de tencuielile de la nivelul soclului.

Funcţionarea deficientă a rigolelor şi execuţia necorespunzătoarea a tencuielii la nivelul soclului au fost semnalate la controlul făcut, în ianuarie 2008, de reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Vâlcea. Totuşi, până în prezent nu s-au luat măsuri în acest sens. Lucrările de mântuială de la Hurez sunt şi în atenţia prefectului Radu Renga, care a solicitat şi el recent Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional un raport privind etapele şi lucrările efectuate asupra monumentului, urmând ca pe baza acestui raport să fie întocmit un memoriu care va transmis Ministerului Culturii şi Cultelor.

Monument istoric de o valoare inestimabilă

Mânăstirea Hurezi este un monument istoric ctitorit în anul 1692, care figurează în Lista monumentelor istorice din România, fiind considerat de importanţă naţională. Totodată, monumentul a fost înscris în anul 1993 în Lista patrimoniului mondial UNESCO. „Mănăstirea Hurezi este de multă vreme în atenţia noastră. Acum am decis ca situaţia să fie analizată de corpul de control al Ministerului Culturii şi Cultelor.

Au fost demolate nişte construcţii importante şi au fost făcute construcţii neautorizate. Măicuţele sunt vinovate de aceste lucruri", a declarat Virgil Niţulescu, care a trimis, în urmă cu câteva luni, şi un memoriu Patriarhului României, în legătură cu aceste probleme, la care nu a primit răspuns. Potrivit unor surse din cadrul Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice, măicuţele de la Mănăstirea Hurezi au construit fără autorizaţie un corp-anexă, legat de chiliile lor. În plus, au demolat construcţii importante, printre care şi un cuptor de pâine, care datează din perioada ctitorului mănăstirii, Constantin Brâncoveanu.

De asemenea, măicuţele au influenţat echipa de specialişti care efectuau restaurarea la Mănăstirea Hurezi să monteze geamuri termopan la biserică. Deşi, până în prezent, UNESCO nu a scos de pe Lista patrimoniului mondial nici un monument înscris, reprezentanţii Ministerului Culturii se tem ca organizaţia de la Paris să nu excludă vreun sit din România. „Există un precedent: UNESCO a scos anul trecut de pe lista siturilor naturale un sit (Rezervaţia de antilope arabe Oryx, n.r.).

De pe Lista patrimoniului mondial nu a fost scos niciun monument, dar în luna iunie, în Canada, se va discuta propunerea de scoatere a Dresdei de pe această Listă", a explicat Niţulescu. Executanţii lucrărilor de restaurare care se fac la mănăstirea Hurezi sunt S.C. Restor S.R.L. (constructor) din Râmnicu Vâlcea şi S.C. RAV-CO S.R.L. (restauratorul componentelor artistice), din Bucureşti.

Premierul a dat startul controlului

Premierul Călin Popescu Tăriceanu, aflat, săptămâna trecută în judeţul Vâlcea a declarat, după o vizită făcută la Mănăstirea Hurezi, că lucrările de restaurare sunt de proastă calitate, precizând că o echipă de la minister va face o analiză în acest sens. „Am vizitat Mănăstirea Hurezi, care este un important obiectiv de arhitectură vechi. Am avut o discuţie cu maica stareţă şi sunt mâhnit pentru că văd că lucrările de restaurare sunt de foarte proastă calitate şi voi trimite o echipă de control de la Ministerul Culturii, formată din experţi, care să facă o analiză. Se cheltuiesc foarte mulţi bani şi toată lumea trebuie să înţeleagă că este vorba de bani publici, care trebuie cheltuiţi cu grijă. Cu privire la această situaţie o să îl informez şi pe ministrul Culturii şi Cultelor ca să ia măsurile care se impun", a declarat Tăriceanu.

Fonduri pentru reabilitare

Potrivit site-ului Ministerului Culturii şi Cultelor, Mănăstirea Hurezi a primit în fiecare an fonduri pentru reabilitare de la MCC. Astfel, în 2006, Mănăstirea a primit aproape 570.000 de lei, pentru reparaţii şi consolidări, în 2007 – 57.383 de lei, iar în 2008 – 57.383 de lei.

Din România, pe Lista UNESCO se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999). Lista Patrimoniului Mondial include 851 de situri naturale şi culturale situate în 141 de ţări.

Ministerul Culturii şi Cultelor a anunţat, în luna februarie, că va aloca, anul acesta, fonduri în valoare totală de 1,1 milioane de lei pentru lucrări de restaurare la zece obiective aflate printre monumentele înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, printre care Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Hurezi şi Cetatea Sighişoara. Banii vor fi alocaţi prin intermediul Programului naţional de restaurare pe 2008.

Reprezentanţii ministerului au anunţat totodată că vor modifica actuala Lege a monumentelor istorice (Legea 422 din 2001), astfel încât monumentele istorice, inclusiv cele din patrimoniul UNESCO, să nu mai fie demolate ilegal sau vandalizate. Prin modificările aduse Legii monumentelor istorice se doreşte şi „redefinirea" zonei de protecţie a monumentelor, eliminarea reclamelor de pe monumente şi măsuri privind reducerile fiscale, pentru cei care deţin în proprietate imobile cu statutul de monumente istorice. În plus, preşedintele Traian Băsescu a declarat, în urmă cu câteva săptămâni, înfiinţarea unei comisii prezidenţiale care să elaboreze măsuri pentru prezervarea patrimoniului românesc.