Mâncarea şi tradiţiile de la Vaideeni au şanse să intre în patrimoniul UNESCO 

Mâncarea şi tradiţiile de la Vaideeni au şanse să intre în patrimoniul UNESCO

Tradiţiile şi mâncarea specifică zonei Vaideeniului au şanse de a intra în patrimoniul UNESCO, dar nu ca sit propriu-zis, ci ca o prelungire a celui de la Horezu, în centrul căruia stă mânăstirea Hurezi. Recent, ansamblul de fluieraşi de la Vaideeni a participat la un festival care a avut loc în Lituania, concurenţii de la Vaideeni câştigând şi o … lingură de lemn, pentru bucatele deosebite pe care le-au pregătit. Un alt eveniment UNESCO care s-a desfăşurat zilele acestea la Vâlcea, tabăra de pictură de la Călimăneşti – Căciulata şi-a închis porţile la sfârşitul săptămânii trecute, artişti veniţi din toate colţurile lumii lăsând la Primăria Călimăneşti 28 de tablouri valoroase, care au toate şansele de a se regăsi în scurt timp într-o galerie de artă contemporană.

Mâncarea din Vaideeni i-a încântat pe lituanieni

Preparatele tradiţionale de la Vaideeni, completate de dansurile şi portul popular din zonă i-au încântat pe lituanieni, în urma Festivalului de folclor „Baltica 2008”, desfăşurat în perioada 1 – 6 iulie în Lituania, un festival care este organizat periodic, din anul 1987 şi până în prezent în statele baltice. Festivalul este recunoscut de Consiliul Internaţional al Festivalurilor de Folclor şi Organizaţiilor Artelor Tradiţionale, având relaţii consultative formale cu UNESCO.

Festivalul reuneşte tradiţiile diverse ale diferitelor culturi, reprezentând nu doar folclorul autentic, dar şi obiceiurile şi mâncarea tradiţională, dar şi obiectele confecţionate manual. „Tema festivalului a fost aceea cu privire la primirea musafirilor, de la felul cum îl primeşte pe om în casă la ce îi serveşti de băut şi de mâncat, cum îl „cinsteşti” în general.

Apoi urmează prezentarea de cântece, dansuri, dar şi meşteşuguri tradiţionale. Noi ne-am prezentat la această categorie cu ţesăturile şi cusăturile din Vaideeni, dar şi cu bucătăria specifică, din care nu a lipsit brânza de mai multe tipuri, tocanul şi pastrama. Anul viitor, festivalul se va desfăşura în Letonia”  spune Ivan Jinaru, primarul din Vaideeni. La festival au mai participat de asemenea reprezentanţi din Armenia, Egipt, Estonia, Grecia, Letonia, Mexic, Portugalia, Ucraina şi Ungaria.

Înfrăţire incompatibilă

În timpul festivalului, primarul de la Vaideeni a avut şi o întâlnire cu edilul de la Vilnius, Juozas Imbrasas, care a propus la un moment dat înfrăţirea comunei Vaideeni cu localitatea sa. „Anul acesta am reuşit să am şi o întâlnire cu primarul de acolo. La un moment dat mi-a propus o înfrăţire. Din păcate, aceasta nu se va putea realiza, deoarece Vaideeniul are 4000 de locuitori, iar la Vilnius sunt 500.000.

Sperăm că vom reuşi să obţinem însă fonduri prin intermediul UNESCO pentru a face ca patrimoniul intangibil din Vaideeni să fie conservat prin intermediul UNESCO: În acest sens, va trebui să facem rost de o casă mai veche, pe care să o transformăm într-un fel de muzeu. Este la o scară destul de mică, pentru că la ei am văzut, de exemplu un muzeu al civilizaţiei (al satului) care se întindea pe 170 de hectare.” – mai spune primarul Vaideeniului.

Deplasare în Arabia

Ansamblul folcloric „Mioriţa” urmează să se deplaseze şi în ţările arabe, în cadrul unui festival, tot în colaborare cu UNESCO. „Din păcate, deplasarea va fi destul de scumpă, de aproximativ 1000 de euro de persoană, nu ştiu dacă ne vom permite.” – mai spune primarul din Vaideeni. Prima grupă de fluieraşi a fost înfiinţată la Vaideeni în anul 1949 de învăţătorul Ion Stănuşescu, după modelul unuia din Jina Sibiului, localitate de unde provin de altfel şi multe dintre tradiţiile de la Vaideeni. Profesorul care se ocupa de ansamblul sibian a comandat fluierele pentru participanţi de la Vaideeni, iar de atunci s-a format şi un ansamblu de fluieraşi pe plan local.

Aceştia participă în fiecare an la „Balul Oierilor”, care are loc în prima zi a anului la Vaideeni. Ansamblul participă la diverse festivaluri din anii 50. Din păcate, la ora actuală mai sunt doar 7-8 inşi din „vechea gardă”, dar un învăţător din Vaideeni face eforturi pentru a menţine un alt ansamblu de copii din localitate. În anii 1958 – 59 ansamblul a obţin ut cel mai important premiu pe ţară.