Prelungirea mandatului de arestare în cazul hackerilor 

Prelungirea mandatului de arestare în cazul hackerilor

Judecătorii Tribunalului Râmnicu Vâlcea au prelungit, vineri, pentru încă 29 de zile, mandatele de arestare preventivă a celor 20 de arestaţi în cazul Marlware şi cercetaţi pentru infracţiuni informatice. Celui de-al 21-lea arestat, un minor în vârstă de 17 ani, i s-a prelungit mandatul pentru încă 19 zile, vinerea trecută, iar altor doi suspecţi în caz li s-au emis mandate de arestare în lipsă ei fiind în acest moment în Canada şi Statele Unite ale Americii.

Apărătorii reclamă vicii de procedură

Apărătorii au reclamat că la dosar nu apar toate probele care au fost prezentate doar verbal de către anchetatori, iar la un alt volum de probe avocaţii nu au avut acces. În aceste condiţii, ei au cerut instanţei termen pentru studierea tuturor probelor, cererea fiind admisă de către instanţă. „Am cerut ca la dosar să fie depuse probele video şi înregistrările ambientale pentru care a existat autorizaţie, dar care nu au apărut încă, ceea ce este inadmisibil pentru o bună desfăşurare a procesului, în condiţiile în care aceste probe au fost amintite ca incriminatorii, iar cealaltă problemă ţine de un nou volum, cel de al 13-lea, care a apărut la dosar, dar la care noi încă nu am avut acces pentru a-l studia", a declarat avocatul Ionuţ Mateescu, unul dintre apărătorii tinerilor. Avocaţii au invocat şi un viciu de procedură, în cazul suspectului aflat în acest moment în Canada, care nu a fost citat oficial şi nu a fost înştiinţat că pe numele lui, în lipsă, a fost eliberat un mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Acces ilegal în sistemele electronice

Membrii reţelei din Vâlcea intrau ilegal în sisteme şi conturi bancare, după care organizau licitaţii fictive pe diferite site-uri, au obţinut peste 400.000 de euro, achiziţionându-şi vile, apartamente şi autoturisme de lux, proporţional cu rolul şi ierarhia pe care o aveau în grup. Modul de operare al membrilor acestui grup infracţional consta în postarea unor anunţuri de vânzare de bunuri (pe care nu le deţin în realitate), apelând la site-uri specializate de comerţ electronic (E-Bay.com, Equine.com, Craigslist.com).

Potrivit anchetatorilor, accesul la aceste site-uri se face, de regulă, folosindu-se datele de identificare ale altor persoane, inclusiv date ale cărţilor de credit aparţinând acestora, informaţii obţinute prin lansarea de mesaje spam, determinându-i astfel să dezvăluie date personale (metoda phishing). Sumele rezultate din activităţile ilegale erau trimise în ţară prin servicii de transfer rapid de bani, de această dată folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului şi una reală a beneficiarului, care au acelaşi nume, urmărindu-se crearea unei false impresii cu privire la existenţa unui legături familiale.

Pe lângă transferul rapid de bani, membrii grupului infracţional apelau, pentru aducerea în ţară a banilor, fie la depunerea în conturi bancare, fie la serviciile unor transportatori auto, explică Ministerul Public. O altă manieră de comitere a faptelor consta în efectuarea de transferuri neautorizate din conturile bancare ale unor societăţi străine, în conturi controlate de autori, intrarea în posesia acestora fiind realizată prin transferuri repetate ale sumelor obţinute ilicit, cu ajutorul unor complici.