Govora, sătucul dezolant
Govora, sătucul dezolant
Tiberiu Pîrnău
Băile Govora, un peisaj dezolant, un sătuc cu pretenţii de staţiune. Pretenţii ale unor edili prea plini de sine şi leneşi în proiecte, în idei, în fapte concrete. Govora. În fapt, un hotel , care-şi poartă cu resemnare suta de ani, încremenit de arhitectura delăsării generaţiilor de oameni ai locului, alte două hoteluri cu câte două, trei stele comuniste, un părculeţ neîngrijit, străzi ciuruite de trecerea anilor, trotuare îmbătrânite şi ele. Parcă şi casele din minunata staţiune de altădată au un aer trist.
E posibil ca iarna aceasta mohorâtă, fără de bucuria zăpezii, să influenţeze această stare de fapt, de spirit. Nu ai cum să nu te revolţi, când realizezi că de la an la an dispare un oraş, o staţiune este distrusă de indiferenţa, neputinţa, nevolnicia autorităţilor locale, dar şi judeţene. Turismul în alte vreamuri prosper este într-o stare de agonie, o comă profundă. Mai sunt vreo doi, trei aşa-zişi întreprinzători, care sug fără milă vlaga finală a Băilor Govora. An de an, aceştia au scos bani cu nemiluita din turismul subvenţionat de stat, dar nu au investit nimic în oraşul, care acum trage să moară, să devină un fel de sătuc din apropierea Râmnicului.
Bineînţeles că vina pentru ceea ce au devenit Băile Govora o au în principal diriguitorii localităţii, aleşii oamenilor din zonă. Cei care nu au mişcat nimic în anii mulţi de guvernare locală. Nu am cum să nu mă refer la simpaticul, vorbăreţul, vrăjitorul primar Mihai Mateescu. Vorbele goale, înşirate, care sună frumos din coadă, nu ţin loc proiectelor, faptelor concrete. Domnia sa a găsit întotdeauna vinovaţi în alte părţi, însă niciodată nu a privit în oglindă. Sincer, m-a apucat un fel de furie, amestecată cu ciudă, atunci când am auzit că Primăria Băile Govora nu a cheltuit vreo 7 miliarde de lei la sfârşitul anului trecut iar banii au ajuns înapoi la bugetul de stat.
M-a scos din sărite şi explicaţia puerilă a primarului Mateescu. Nu are rost să menţionez aici spusele „vrăjitorului” edil. În loc să adopte poziţia struţului, una de bun simţ, omul a început să caute un ţap ispăşitor în te miri ce ogrăzi. Păi cum să nu te apuce furia, când ştii sărăcia în care se zbate Govora. Cu cele 7 miliarde, s-ar fi putut asfalta vreo trei străduţe din amărâtul de orăşel. Dar, oamenii au conducătorii, pe care şi i-au ales.
Poate că într-o anumită măsură, Govora şi oamenii săi îşi merită soarta. Revin la primarul cel cu gura mare şi realizări spre zero. De vreo 4, 5 ani se laudă cu nişte proiecte cu finanţare europeană, care vor schimba faţa staţiunii. Ce se întâmplă cu ele, domnule Mateescu? Oare cât timp românii vor mai putea să fie amăgiţi din patru în patru ani, de gargări electorale? O întrebare retorică. Totuşi, trezeşte-te românule, vâlceanule, govoreanule!
