Amplă campanie împotriva consumului de alcool 

• La nivelul judeţului Vâlcea,

Amplă campanie împotriva consumului de alcool

Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) desfăşoară în perioada 31 ianuarie – 01 martie 2009 şi în judeţul Vâlcea campania naţională de prevenire a consumului de alcool la locul de muncă: “Pune cărţile pe masă”. Obiectivul general al campaniei îl reprezintă conştientizarea populaţiei implicate întro formă legală de muncă asupra efectelor consumului de alcool.

În acest scop, reprezentanţii CPECA Vâlcea au distribuit postere şi fluturaşi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Vâlcea, la Centrul de Formare Profesională a Adulţilor Vâlcea, la Direcţia de Muncă si Protecţie Socială Vâlcea, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea, la Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere Frăţia –Vâlcea şi liceelor din judeţ Vâlcea.

Fluturaşii distribuiţi prezintă un “Test” de 27 întrebări care evaluează consumul de alcool şi aria de risc în care se încadrează cel care îl completează. Astfel, culoarea testului porneşte de la verde “Totul este în regulă!”, apoi virează spre galben “Risc! Consumul de alcool reprezintă un risc”, portocaliu “Pericol pentru sănătate! Alcoolul ocupă un loc important în viaţa ta”, roşu “Dependenţă? Alcoolul e o problemă reală. Ai nevoie de consiliere şi ajutor specializat”, iar  culoarea violet arată cea mai mare gravitate “Trebuie să spui Stop acum!”.

De multe secole, în aria culturală europeană, băuturile alcoolice sunt considerate un lucru valoros, pe care oamenii şi-l oferă la fiecare ocazie festivă. Un european bea, în medie, 11 litri de alcool pur pe cap de locuitor, iar un român bea, în medie, 7,39 litri de alcool pur pe an. Denumirea chimică a alcoolului este alcool etilic sau etanol. El are efecte asupra sistemului nervos central, toate reacţiile organismului fiind încetinite, afectează psihicul şi mintea (substanţă psihoactivă, drog), astfel că, emoţiile, gândirea şi percepţia sunt schimbate de consumul de alcool.

Anumite zone ale creierului, care sunt legate de spaime, îndoieli, sentimente de vinovăţie, sunt afectate de alcool, şi omul se simte uşor euforic, sigur pe el, sociabil. Momentul este trăit foarte intens. Emoţiile, sentimentele depresive şi grijile pentru viitor, dar şi gândurile care-l pun în gardă sunt pur şi simplu şterse, nu mai sunt percepute la adevărata lor gravitate. Dacă în circulaţia sângelui intră prea mult alcool, acesta „paralizează” şi alţi centri importanţi, împiedicând transmiterea corectă a unor impulsuri nervoase.

Ca urmare, se produc dereglări de vorbire, de percepţie şi de coordonare. Câmpul vizual se îngustează, acuitatea vederii scade, apar imaginile duble. Vorbirea devine incoerentă. Oamenii beţi calcă nesigur, merg clătinându-se, au probleme cu menţinerea echilibrului, adesea se prăbuşesc, chiar pot intra în comă şi pot muri. Este afectată şi mişcarea mâinilor: nu pot apuca obiectele, răstoarnă pahare etc.

Abuzul de alcool înseamnă, de asemenea, creşterea în greutate datorită caloriilor pe care le conţin băuturile alcoolice, mărirea considerabilă a riscului de a declanşa un diabet de tip 2, însoţit de obezitate şi de tulburări psihice, de distrugerea nervului optic şi de afecţiuni ale aparatului locomotor, risc sporit de a dezvolta un cancer digestiv sau de a grăbi evoluţia unui alt cancer care nu a fost declanşat de consumul de alcool, iar pe perioadă lungă, apariţia unei ciroze hepatice care poate evolua către un cancer de ficat sau de pancreas. Recomandările oficiale spun că o femeie trebuie să consume sub 10 grame de alcool pur pe zi, iar bărbaţii, mai puţin de 20 de grame. Practic, un pahar cu vin de 250 ml are in jur de 25 de grame de alcool pur.

“La fiecare stare de beţie sunt lezate ireparabil sute de celule ale creierului.  Fiecare pahar de alcool este potenţial dăunător, nu există doza total inofensivă. Consumul zilnic de alcool, chiar dacă este vorba doar de un singur pahar, prezintă mai multe riscuri pentru sănătate decât avantaje. În afară de aceasta, când bei în mod regulat, pericolul de a deveni dependent sporeşte. Dependenţi sunt toţi cei care nu-şi pot imagina o viaţă fără alcool, iar dependenţa odată instalată e o boală cronică”, a declarat dr. Ţîrcomnicu Georgiana, medic în cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Vâlcea, locul unde cei care au probleme cu alcoolul se pot prezenta cu încredere.