Roibu de la OLTCHIM…
Roibu de la OLTCHIM…
Petre Coman
Până miercuri, la orele prânzului, erau postate pe site-ul ziarului nostru 13 comentarii ale unor cititori referitoare la articolul în care directorul general al Oltchim, Constantin Roibu, anunţa că va da compania Petro Carbo Chem (PCC) în judecată, atât în nume personal, cât şi ca manager al combinatului chimic vâlcean. Majoritatea comentariilor postate de cititorii noştri erau cu un accent nefavorabil şi denigrator la adresa actualei conduceri a Oltchim, a combinatului chimic în ansamblul său, dar şi a subsemnatului.
Seria atacurilor de pe site-ul nostru este dublată în aceste zile de o campanie de presă dusă într-un cotidian local împotriva managementului societăţii, în contextul în care reprezentanţii acţionarului minoritar de la Oltchim – Petro Carbo Chem – solicită cu o insistenţă dubioasă debarcarea directorului general, Constantin Roibu. Nu vreau să intru în polemică cu cititorii noştri şi nici cu reprezentanţii cotidianului respectiv, dar înainte de orice vreu să spun că nimeni şi nimic nu mă va împiedica să scriu despre situaţia reală de la Oltchim şi despre mersul economiei vâlcene, chiar dacă aş lăsa impresia că sunt „omul lui Roibu”.
Personal, pe Constantin Roibu l-am cunoscut mai bine acum câteva zile, şi în afară de un pahar cu apă plată, nu am primit nici un fel de avantaje materiale din partea directorului general al Oltchim. În schimb, „omul de presă” care m-a luat în colimator că aş fi scris la ordinele lui Constantin Roibu, nu a uitat să îşi ridice sume frumuşele de bani în anii trecuţi pe contracte de publicitate încheiate direct cu Oltchim. Acum, că nu mai are „euroii” de la Oltchim, jurnalistul se pare că se mulţumeşte şi cu zloţii aruncaţi de băieţii cu ochi albaştri de la PCC.
Însă, cine se uită mai bine la Oltchim, fără părtinire filtrată prin contractele de publicitate, poate să constate că acum Oltchim are nevoie de Constantin Roibu, şi nu Constantin Roibu de Oltchim. Sunt multe lucruri de reproşat managerului general de la Oltchim, însă având în vedere proporţiile Oltchim şi contextul economico-financiar internaţional este greu să arunci toate probleme pe umerii unui singur om.
Majorarea de capital social prin conversia datoriilor în acţiuni, achiziţionarea Arpechim Piteşti şi a Exploatării Miniere Râmnicu Vâlcea, căderea pieţelor de desfacere interne şi internaţionale, diferenţele de curs valutar şi creşterea preţului mondial la barilul de petrol, sunt numai câteva exemple care-l depăşesc pe directorul general al Oltchim, indiferent cine ar fi acesta. Înlocuirea directorului Oltchim nu va schimba deloc datele problemei la combinatul chimic vâlcean, ci va agrava incertitudinea şi va arunca în aer preţul acţiunilor cotate la bursa de valori.
Intenţia directorului Roibu de a da în judecată compania PCC are prea puţină legătură cu onoarea personală, ci mai mult cu imaginea şi reputaţia Oltchim. Or, tocmai acest lucru are în vedere demersul managerului de la Oltchim…. Dincolo de orice bănuieli, Constantin Roibu a reuşit să menţină şi să dezvolte o întreprindere care asigură peste 10.000 de locuri de muncă pe orizontală şi pe verticală, a oferit până la urmă şansa unui judeţ să supavieţuiască economic în deşertul în care ne înconjoară la tot pasul. Aceasta este realitatea de lângă noi, iar orice alte referiri despre Oltchim au miros de arginţi….
