Nesimţire suplimentară
Nesimţire suplimentară
Prin 1996 m-am retras pentru o perioadă din presă lucrând în administraţia municipală. Aveam un post de conducere nu foarte important aflat în subordinea directorului ADP de atunci. Reţin exact că zeci de oameni în situaţia mea din primărie dar şi din alte primării nu aveam drepturi la ore suplimentare. Toţi cu funcţii de conducere lucrau multe ore peste program, lucrau şi în zilele libere dar nu primeau ore suplimentare. Pe atunci nu primeau ore suplimentare nici primarul, viceprimarii , prefecţii , subprefecţii. Nu toţi aveam salarii mari dar realizam motivaţia legiutorului. Adică un şef trebuie să muncească mai mult, trebuie să facă faţă unor cerinţe şi stres fără să se ponteze cu ore suplimentare.
Fără să îşi dubleze salariul. Era oarecum hilar şi într-o întreprindere de stat ca un director, să dăm ca exemplu cei ai Oltchimului, să îşi treacă ore suplimentare.Şinici unul nu a făcut-o. Zilele acestea, întâmplător, am aflat că fostul prefect apolitic cu numele dar liberal get beget a beneficiat de ore suplimentare. Nu puţine. De multe ori acestea îi aduceau 1000 de euro venit suplimentar lunar. De multe ori se ponta pe zile de sărbătoare în care trecea o juma de oră prin prefectură sau mergea la o depunere de coroane.
Sau şi mai grav, după cum spun foştii săi subalterni, nu venea la muncă deloc.Contactat telefonic domnul Renga spune că a luat banii pentru că aşa era legal. O fi fost dar moral era? Câte de moral este un astfel de om care îşi acţionează în instanţă subalterni pentru că au cerut plata unor sporuri şi tichete de masă când el s-a pontat, auzi domnule, pentru că a stat la alegeri suplimentar. Păi dacă erai reprezentantul Guvernului în teritoriu cine mama naibii vroiai să supravegheze alegerile?
Dacă toţi prefecţii şi subprefecţii au făcut la fel un calcul sumar arată că Guvernul a cheltuit cu ei aproape 150 de miliarde pentru plata orelor suplimentare. Câţi oameni ar fi putut fi salarizaţi cu salariu minim cu aceşti bani? Câte locuinţe ar fi putut fi subvenţionate? Câţi profesori ar fi putut fi plătiţi cu ora? Câte medicamente ar fi putut fi date gratuit unor bolnavi grav? Câte grupuri sanitare se puteau face în şcoli din mediul rural? Câţi şomeri ar fi putut fi recalificaţi? Câte seminţe agricole ar fi putut fi date gratuit unor ţărani? Cât de legală este imoralitatea unor şefi promovaţi politic şi cât vom mai suporta din taxe şi din muncă normarea nemuncii unor profitori? • Traian Guminski
