Primarul Mircia Gutău îi asigură pe râmniceni, că vor plăti un preţ mai mic la apă 

Fuziunea ACVARIM-APAVIL, pe ultima sută de metri

• Primarul Mircia Gutău îi asigură pe râmniceni, că vor plăti un preţ mai mic la apă

Reprezentanţii Primăriei Râmnicului vor iniţia cel mai probabil în următoarea şedinţă de consiliu un proiect de hotărâre pentru asocierea cu Consiliul Judeţean Vâlcea în vederea fuziunii dintre Acvarim şi Apavil, după ce primarul Mircia Gutău a reuşit să-l convingă pe preşedintele Consiliului Judeţean să-i cedeze majoritatea acţiunilor noului operator regional. Între timp, primarul Gutău a luat în calcul şi folosirea staţiei de captare de la Vlădeşti, chiar dacă în Olăneştiul este mai mult un canal de mizerii menajere decât o sursă de apă potabilă.   

Staţie de captare fără aviz

Pentru realizarea noii staţii de captare a apei de pe Olăneşti a fost necesară o investiţie de 30 de miliarde de lei, sumă în care sunt incluse şi investiţiile pentru modernizarea staţiei de tratare de la Flandra. Primarul a afirmat că municipiul avea nevoie de o staţie de rezervă încă din vara acestui an, moment când au început de altfel discuţiile pentru obţinerea majorităţii în noul operator regional de apă, presiune care a dat roade.

Acum, Gutău şi-a mai îndulcit oarecum tonul. „Oraşul avea nevoie de această staţie. O vom folosi doar ca pe o variantă de rezervă, pentru perioada când celelalte două staţii de captare vor intra în reparaţie, fapt care va duce la o reducere a consumului de apă şi la faptul că în Râmnic va fi apă doar trei ore pe zi. Nu vom renunţa la sursa Brădişor.” – afirmă Mircia Gutău.  

 Obligaţi să cedeze

Conducerea Consiliului Judeţean Vâlcea a acceptat recent „condiţiile ultimative” impuse de administraţia locală din Râmnicu Vâlcea. „Ne vedem obligaţi să dăm curs pretenţiilor impuse de Primăria Râmnicu Vâlcea şi credem că nu mai este vreme pentru alte capricii speculative, care să compromită finalizarea constituirii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apa Vâlcea, singura îndrituită să acceseze fonduri europene. Nu mai aveam timp să stăm să discutăm despre cine să deţină majoritatea. Am fost presaţi de timp şi a trebuit să luăm o decizie.

Am hotărât să acceptăm propunerea celor de la Primărie. Riscam să pierdem sume importante de bani şi nu ne permitem să le aruncăm pe apa sâmbetei”, a declarat Ion Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea. Potrivit acestuia, aderarea municipiului reşedinţă de judeţ la Asociaţia Apa fusese condiţionată imperativ de pretenţia autorităţilor locale ca principala localitate urbană a judeţului să deţină 50% din acţiunile viitorului operator regional unic.

Primarul Râmnicului a folosit drept argument faptul că, la nivel judeţean, peste două treimi din consumul de apă potabilă se realizează în Râmnicu Vâlcea şi că municipiului Râmnicu Vâlcea îi aparţin 44% din totalul fondurilor ce pot fi obţinute prin documentaţia „Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă şi apă uzată”, care va fi evaluată în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu.

Doi ani de negocieri eşuate

Iniţial, conducerea CJ Vâlcea nu fusese de acord cu poziţia autorităţilor locale din Râmnicu Vâlcea, însă apropierea termenului-limită până la care se mai poate completa dosarul proiectului cu actul de înfiinţare a operatorului unic regional a determinat autorităţile judeţului să cedeze, după mai bine de doi ani de negocieri eşuate. Prin acceptul de săptămâna trecută, structura acţionariatului la viitorul operator unic regional va cuprinde Consiliul Local Râmnicu Vâlcea cu 50%, urmat de Consiliul Judeţean Vâlcea cu 38% şi de alte 37 de localităţi, care vor deţine, împreună, restul de 12%.

Cu doar câteva zile în urmă conducerea Consiliului Judeţean a refuzat propunerea Primăriei de a deţine 50% din acţiuni susţinând că se eludează procedura legală de stabilire a acţiunilor în raport cu capitalul societăţilor. „Eludăm procedura legală de stabilire a acţiunilor în raport cu capitalul societăţilor. Astfel, noi încălcăm legea, pentru că municipiul ar avea majoritatea în Consiliul de Administraţie.

Eu cred ca municipiu ar avea deja majoritatea în această asociaţie şi nu mi se pare corect. Sigur, aici nu e vorba de lupta pentru şefie, dar mi se pare anormal. Suntem conştienţi de presiunea care apasă asupra noastră şi, tocmai de aceea, trebuie să ajungem la un numitor comun”, spunea Ion Cîlea. Preşedintele „Apa Vâlcea”, Ilie Amuzan este şi el de părere că orgoliile politice ar trebui lăsate de-o parte, pentru că astfel de piedici nu vor conduce decât la crearea unei stări conflictuale la nivelul judeţului.

Firma austriacă nu îşi face treaba la timp

Firma austriacă ILF Dahlem, care se ocupă cu întocmirea Masterplanului pentru apă şi apă uzată creează şi ea probleme, datorită încetinelii cu care îşi face treaba, de exemplu în traducerea Masterplanului din română în engleză şi al studiului de fezabilitate. „Ritmul de realizare a studiului de fezabilitate este nesatisfăcător. Trebuie să punem presiune pe această firmă. Le-am dat mură în gură şi nu mai trebuie decât să aibă chef de lucru”, a mai spus preşedintele CJ, Ion Cîlea.

„Fără această fuziune, proiectul nu va avea nici o şansă de a obţine finanţarea în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, deşi au fost îndeplinite până la această dată toate condiţiile ca cele 6 proiecte prioritare cuprinse în Masterplanul elaborat de o firmă de asistenţă europeană să beneficieze de credite nerambursabile în valoare totală de aproape 100 de milioane de euro. Hopul cel mare a apărut la Râmnicu Vâlcea.

În pofida numeroaselor demersuri ale Consiliului Judeţean, prin întâlniri directe şi adrese, Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea şi Consiliul Local Râmnicu Vâlcea nu au acceptat să aprobe o hotărâre de aderare a  municipiului la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară APA Vâlcea.”, a mai precizat Cîlea într-un comunicat de presă. Ilf Dahlem a finalizat astfel proiectul, dar reprezentanţii societăţii nu au reuşit să-l şi traducă, în condiţiile în care lucrează la el de un an şi jumătate. Austriecii mai au doar o lună şi jumătate la dispoziţie să realizeze studiul de fezabilitate, termenul limită fiind în luna mai. Până acum, austriecii au rătăcit de trei ori acte importante pe baza cărora ar fi trebuit să-şi întemeieze documentaţia pentru care au fost împuterniciţi de Ministerul Mediului.

Suma totală a finanţărilor din fonduri structurale care pot fi obţinute pe baza Masterplanului de apă-canalizare întocmit la nivel de judeţ este de 99,9 milioane de euro. Sistemul de apă şi canalizare din oraşe şi comunele limitrofe costă 173 de milioane de euro, iar Fondul de Coeziune va aduce, în cel mai fericit caz, 110 milioane de euro. Pentru restul finanţării se caută în continuare alte surse de finanţare.