Cum a ajuns Constantin Boromiz de la o moară în satul natal la un business de 150 de milioane de euro în panificaţie
Cum a ajuns Constantin Boromiz de la o moară în satul natal la un business de 150 de milioane de euro în panificaţie
A intrat în busines cu banii câştigaţi la nuntă, urmăriţi de împrumuturi de la rude şi abia apoi de bani de la bănci. Mărturiseşte că au fost ani în care a făcut şase-şapte credite, pentru că banca nu îţi dădea niciodată suficienţi bani cât să acoperi investiţia. Spune că a riscat când a cumpărat Boromir Prod şi a început să delege din operaţiuni abia la zece ani de la înfiinţarea companiei, pentru că până atunci „nu-ţi puteai permite”. „A delega înseamnă să plăteşti alţi oameni.”
Astăzi, afacerea începută la Vâlcea de Constantin Boromiz generează aproape 150 de milioane de euro anual, iar în fabricile de panificaţie, în cele de morărit şi în cele 40 de magazine lucrează 2.900 de oameni.
Omul de afaceri nu s-a desprins în totalitate de conducerea executivă a companiei, şi pentru el o zi obişnuită de lucru începe la ora şapte şi jumătate şi se termină la ora şase şi jumătate după-amiaza. „Primul lucru pe care îl fac atunci când ajung la birou este să citesc rapoartele de vânzări şi de producţie, bursele internaţionale şi presa, toate efectuându-se în paralel”, declară Boromiz, care deţine 36% din acţiunile grupului.
Pentru mulţi dintre cei implicaţi în industria de panificaţie, Boromiz pare doar o greşeala de tipar, în care „r”-ul de la finalul numelui Boromir a fost înlocuit de litera „z”. În realitate, omul de afaceri vâlcean are o explicaţie pentru această diferenţă: „R” – ul de la final vine de la Romania, „boro” de la numele lui de familie, iar „mi” , de la începutul prenumelui prietenului său Mircea, fondator al afacerii. „În plus, sună şi foarte bine”, spune zâmbind Boromiz.
Totul a început cu o demisie
După ce a finalizat studiile Facultăţii de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, Constantin Boromiz a mai profesat ca inginer aproximativ un an, apoi a decis să fie propriul său patron.
„Începutul carierei mele în afaceri s-a realizat în anul 1991, în momentul în care am demisionat de la intreprinderea la care lucram. Ideea de la care am plecat a fost aceea de a câştiga salariul minim de inginer şi bineînţeles de a face o afacere bună, profitabilă la care s-au adaugat în mod continuu căutări şi nenumărate teste de afacere”, îşi aminteşte Boromiz, acum în vârstă de 43 de ani.
Împreună cu doi asociaţi şi în acelaşi timp singurii angajaţi ai companiei, fratele său Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, Constantin Boromiz a înfiinţat atunci compania Alfa & Omega, mai exact un bar în localitatea Grebleşti, din comuna Câineni, judeţul Vâlcea, localitatea în care locuiau.
„Drumul meu în afaceri a fost realizat cu ajutorul banilor de la nuntă, la care s-au adăugat împrumuturile de la părinţi, de la rude, de la prieteni şi de asemenea zeci de împrumuturi bancare”, spune el.
Prima sa afacere a rezistat doar până în anul 1994, an în care a fost înfiinţată prima companie din cadrul grupului Boromir, Boromir Ind din Râmnicu Vâlcea. Atunci a intrat în acţionariat şi Mircea Ureche, prieten bun al său, dar şi Mariana Boromiz, soţia sa, ambii fiind născuţi în satul Grebleşti din judeţul Vâlcea. De data aceasta, compania avea însă activitatea în industria de panificaţie şi morărit, un domeniu pe care a fost uşor să îl aleagă ţinând cont că nu era primul din familie care a avut afaceri în acest sector de piaţă.
A patra generaţie de morari
„Reprezint a patra generaţie de morari: străbunicul, bunicul, tatăl şi, în cele din urmă, eu. Tatăl meu a deţinut o moară privată în Ţara Loviştei, iar toate resursele pe care le-am avut la momentul respectiv au fost investite din aproape în aproape în fiecare afacere. În buzunar, pot să spun că nu am păstrat niciodată nici măcar bani de cafea”, afirmă acţionarul Boromir.
Primii paşi în demararea afacerii în panificaţie au fost făcuţi în momentul în care a construit o moară la Râmnicu Vâlcea, în anul 1993, cu o capacitate de producţie de 24 tone/zi. În anul următor, capacitatea acesteia a fost dublată, iar până în 1996 moara de la Râmnicu Vâlcea macină până la 100 de tone de cereale pe zi. Între timp, în 1995, Boromir a achiziţionat prima brutărie de la un om de afaceri turc şi a început să extindă afacerea şi pe segmentul de panificaţie.
Apariţia primului milion de dolari nu s-a lăsat mult asteptată, acest eveniment având loc în 1997, an în care a fost liberalizată piaţa cerealelor şi producătorii au putut să cumpere materie primă necesară din piaţa liberă.
„Înainte de a face primul milion de dolari a fost nevoie de multe investiţii, multe rulaje şi multe credite. Pot spune că în anul 1997 am realizat primul milion de dolari profit”.
Sursele de finanţare ale afacerii au fost aduse din aproape în aproape. La început au fost câteva zeci de mii de euro, apoi sute de mii de euro, ajungând până în prezent la milioane de euro acumulate din împrumuturi de la persoane fizice şi persoane juridice. Începând cu anul 1992 finanţările au fost obţinute numai din credite bancare.
„Am gândit afacerea în aşa fel încât toate investiţiile pe care le făceam să acopere cheltuielile financiare de bază. Au fost ani în care am făcut şi şase-şapte credite pentru care am ipotecat utilajele sau terenurile pe care le aveam. Banca nu îţi dădea niciodată suficienţi bani pentru a acoperi investiţiile pe care voiai să le faci, de multe ori oferindu-ne mai puţin de jumătate din suma pe care o ceream”.
Extindere prin achiziţii, în judeţ
Începând cu anul 1998, Boromir a început să cumpere acţiuni în cadrul altor companii din judeţ cu activitate similară grupului. Astfel pe parcursul anului 1998, producătorul din Vâlcea a cumpărat acţiuni la Moara Cibin din Sibiu, iar în 1999 a achiziţionat titluri la Comcereal Vâlcea şi Comcereal Sibiu. Şirul acestor achiziţii a fost completat cu Boromir Prod Buzău, în anul 2000, care în prezent este a doua cea mai mare companie din grup, şi de moara de la Deva.
„Achizitia Boromir Prod a fost o decizie foarte grea deoarece am emis bilete la ordin pentru întreagă sumă înainte de finanţare. Pot să spun că am jucat puţin la risc.”
Odată cu achiziţia Boromir Prod a venit în echipa de conducere a Boromir şi Constantin Sava, prieten şi fost coleg de facultate al lui Boromiz, care din anul 2000 ocupă poziţia de director general al celei mai mari companii din grup listată la bursă.
Astfel, în prezent, grupul Boromir este format din zece companii, respectiv Boromir Ind Râmnicu Vâlcea, Boromir Prod Buzău, Moara Cibin, Comcereal Sibiu, Amylon Sibiu, Comcereal Vâlcea, Panmed, Hardwood, Boromir Pan şi Eurostar Invest. În afară de Hardwood din judeţul Vâlcea, care are ca activitate tăierea şi rindeluirea lemnului, şi Eurostar Invest din Buzău, specializată în consultanţă pentru afaceri, toate celelalte companii îşi desfăşoara activitatea în industria de morărit şi panificaţie.
De asemenea, grupul este împărţit pe linii de business, în ceea ce priveşte companiile cu activităţi în industria de morărit şi panificaţie, respectiv morărit, panificaţie, produse long-time (comercializate în special în retailul modern) şi reţeaua proprie de magazine specializate Boromir Pan Cafe”.
Portofoliu diversificat pentru a acoperi riscurile
Boromiz spune că până la a ajunge la acest format a făcut multe teste de afaceri, un ingredient important în dezvoltarea unui business, ceea ce a făcut ca Boromir să dezvolte companii în sectoare cu nicio legătură aparentă cu cel al panificaţiei.
Un exemplu este Boromir Oil, una dintre cele şapte companii create şi fuzionate în ultimii ani, cu activităţi în vânzarea de produse petroliere prin intermediul celor trei benzinării pe care le deţine în judeţul Vâlcea.
„Am avut şi o societate de valori mobiliare şi o firmă de abatorizare şi carmangerie, pe care am dat-o ulterior, dar şi un en-gross care s-a dovedit a ne ajuta foarte mult deoarece înainte de a lua decizia de a face majorări de capacitate de producţie sau achiziţii, ne creăm noi pieţe de desfacere prin comerţul cu grâu şi făină. Aşa riscăm mult mai puţin.”
Ultima achiziţie a grupului Boromir a avut loc chiar anul trecut, când în august producătorul de amidon Amylon din Sibiu, parte a grupului Boromir, a încheiat un contract cu producătorul de dulciuri Feleacul, prin care a preluat mai multe linii de producţie şi mărci ale firmei din Cluj-Napoca. Tranzacţia s-a ridicat la peste 500.000 de euro.
Pentru Boromiz „Numărul doi” în Boromir este reprezentat de către cei cinci parteneri şi acţionari din cadrul grupului, şi anume Mariana Boromiz, Mircea Ureche, George Frîntu, Gheorghe Boromiz şi Constantin Sava.
Astfel, Mariana Boromiz, soţia sa, este director adjunct pe producţie şi marketing în cadrul aceleiaşi companii, cu 3% din acţiuni, iar George Frîntu, cumnatul său, ocupă funcţia de director general adjunct al sucursalei din Deva a companiei Boromir Ind, având 16% din acţiuni.
Următoarele cele mai mari companii din grup după Boromir Ind, respectiv Boromir Prod Buzău şi Moara Cibin sunt conduse de prietenii săi, Constantin Sava şi Mircea Ureche, cel din urmă controlând 34% din grupul de panificaţie. Afacerea din industria lemnului, Hardwood Râmnicu Vâlcea, este pe mâinile fratelui sau, Gheorghe Boromiz, 40 de ani, care deţine 11% din titlurile grupului. Compania avea în 2007, potrivit Ministerului de Finanţe, afaceri de 5,9 milioane de euro şi 196 de angajaţi.
„Hardwood era în momentul în care am cumpărat-o o societate recent modernizată care vindea 90% din producţie către export şi care deţinea opt hectare de teren la intrarea în Râmnicu Vâlcea. Pur şi simplu ne-a plăcut ideea de a dezvolta o afacere în industria lemnului”, spune omul de afaceri.
Ţinând cont de mărimea la care producătorul de panificaţie a ajuns în prezent şi localităţile diferite în care îşi desfăşoară activitatea, vizitarea fiecărei locaţii a grupului se realizează de trei-patru ori pe an, în timp ce şedinţele se organizează la nivel de grup de două ori pe lună.
Dezbateri permanente
„Politicile şi discuţiile cu privire la strategiile adoptate le realizez în permanenţă cu colegii mei şi nu neaparat într-un loc anume. Pe întreaga durată de activitate, pot spune că, în vederea eficientizării activităţii, m-am sfătuit cu membrii echipei cu care sunt asociat prin discuţii şi dezbateri permanente”, afirmă Boromiz.
El spune că principala diferenţă între începutul afacerii şi anul 2009 o reprezintă modul de organizare al companiei. „În primii zece ani am condus afacerea mai mult într-un mod antreprenorial, abia după aceea am început încet-încet să delegăm. Din păcate acest lucru nu ţi-l poţi permite de la început deoarece pentru a delega înseamnă să plăteşti alţi oameni”.
Grupul din Râmnicu Vâlcea a rulat anul trecut afaceri de aproximativ 548 mil. lei (148,8 mil euro), în creştere cu 14% în lei faţă de rezultatul obţinut în 2007, de 480 mil. lei(143,8 mil. euro), cu un profit operaţional (EBITDA) de 32 mil. lei (8,6 mil. euro).
După ce în primele trei luni ale acestui an producătorul de panificaţie a înregistrat o stagnare a afacerilor comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, acţionarul companiei estimează de asemenea o menţinere a rezultatelor din 2008 pentru finalul acestui an. Boromiz susţine că rezultatele vor fi afectate anul acesta de scăderea preţurilor la grâu şi implicit la produsele de morărit, cel puţin în prima jumătate a anului. Astfel, cel mai optimist scenariu pentru Boromir vizează anul acesta o creştere de 10% a afecerilor faţă de rezultatele înregistrate anul trecut, iar o scădere de 5% cel mai pesimist.
Cu toate acestea, grupul va continua anul acesta investiţiile, urmând să aloce cel puţin 500.000 de euro în extinderea şi modernizarea propriei reţele de magazine, care numără în prezent 40 de unităţi.
Boromiz consideră că cele mai valoaroase active ale grupului sunt atât cele patru mori, şapte fabrici şi reţeaua proprie de magazine, dar şi brandul Boromir.
Înainte ca România să resimtă primele semne ale crizei financiare, acţionarul producătorului de panificaţie din Râmnicu Vâlcea declară că grupul Boromir valorează circa 150 de milioane de euro, estimând că în următorii cinci ani acesta îşi va dubla valoarea, la 300 de milioane de euro.
Sursa: www.zf.ro
