Romeo Rădulescu, singura carte câştigătoare a PD-L 

Romeo Rădulescu, singura carte câştigătoare a PD-L

Tiberiu Pîrnău
Indiscutabil, la aceste alegeri parţiale privitoare la viitorul primar al Râmnicului, cel care porneşte cu prima şansă este viceprimarul Romeo Rădulescu. Argumentele sunt multe în favoarea acestui raţionament. Acestea ţin de logica elementară, de poziţionarea candidaţilor de la toate partidele în preferinţele râmnicenilor, de forţa formaţiunilor politice la ora actuală. Nu vreau să despic acum firul în patru în ceea ce priveşte aceste alegeri, cu final mai mult decât previzibil, ci doar să descriu în câteva cuvinte cum văd eu situaţia, în calitate de ziarist – observator al fenomenului politic local.

Cota de popularitate de care se bucură în municipiu fostul primar PD-L Mircia Gutău este undeva la peste 70 la sută. Toate sondajele de opinie atestă acest adevăr. Nimeni nu susţine contrariul. Tocmai de aceea, partidele importante au tărăgănat atât de mult anunţarea propriilor candidaţi. Au aşteptat data de 17 martie. Teoretic în această zi ar fi trebuit să se judece contestaţia în anulare, ultima şansă din punct de vedere juridic, ca Mircia Gutău să fie liber şi să mai poată candida la aceste alegeri.

17 martie a venit, iar judecătorii au închis dintr-o lovitură de ciocan o carieră politică şi administrativă de succes a unui om. A fost amânată judecarea pentru data de 14 aprilie, adică după ziua de 29 martie, ultima zi în care s-ar fi putut depune o eventuală candidatură a lui Mircia Gutău. Fiind puşi în faţa faptului împlinit pedeliştii vor fi nevoiţi acum să ia taurul de coarne şi să nominalizeze de urgenţă un candidat. Conform aceleiaşi logici elementare, candidatul cu cele mai mari şanse la Primărie este unul dintre cei doi viceprimari, mai precis cel care a fost deja desemnat să preia atribuţiile de primar interimar.

Romeo Rădulescu este tânăr, poate fi o forţă imbatabilă în această scurtă campanie în care cărţile câştigătoare vor fi: seriozitatea, spiritul de bun gospodar şi de manager priceput, mesajul de continuitate în plan edilitar a proiectelor din perioada Gutău, sinceritatea şi, nu în ultimul rând, cinstea. Doar Romeo Rădulescu poate câştiga, din partea PD-L, aceste alegeri – în actuala conjunctură! A deţine acum conducerea Primăriei este un avantaj extraordinar, care poate fi valorificat electoral. Nu cred că se gândeşte altfel în interiorul PD-L. Timpul este foarte scurt, iar deciziile trebuie luate la foc automat, cu luciditate şi fără jocuri de culise nocive partidului. Orice zi întârziere reprezintă procente electorale pierdute.

Celelalte partide se mişcă deja. PSD şi-a desemnat un candidat în persoana unei persoane cu CV universitar, dar fără înclinaţii manageriale sau administrative reale. Ca o paranteză, vreau să-mi exprim îndoiala că un om care nu a reuşit până la vârsta de 40 de ani să-şi construiască pentru el şi familia sa o casă poate să gospodărească o comunitate. Nu sunt un ipocrit, dar nu-mi doresc să avem primar un om sărac. Sărăcia nu mai este o virtute în mod neapărat! Cu cât va fi mai sărac un primar, cu atât va intra mai adânc în banul public, cu atât îşi va dori să folosească fondurile primăriei în interes personal, va dori să parvină, să se îmbogăţească. Nu ştiu dacă este şi cazul lui Remus Grigorescu, dar aşa se întâmplă în realitate. Poate că şi de aceea sunt arestaţi din ce în ce mai mulţi primari. Poate!

Privind la tabăra galbenilor, la PNL, nu văd schimbări spectaculoase în ceea ce priveşte optica electorală. Cristian Buican va adopta stilul heirupist, fără prea multă sclipire de inteligenţă. Dinspre PNL va fi aruncat Bogdan Pistol, tânărul de sacrificiu, iată, al PNL-ului. Va fi a doua bătălie piredută de Pistol într-un interval de timnp destul de scurt – doi ani de zile. Poate că acesta este şi raţionamentul lui Buican, astfel va scăpa de un posibil viitor contracandidat la şefia partidului, Păi ce pretenţii va mai putea emite Pistol după două eşecuri consecutive? Sincer, nu-i înţeleg încăpăţânarea acestuia de a participa la o luptă pierdută dinainte de a începe.

Însă, politica de timp dâmboviţean nu este atât de logică, precum ne-o imaginăm mulţi dintre noi, şi pot apărea surprize şi în această confruntare.