Festivalul cultural “Teodosie RudeanuÔÇ£ la cea de-a VIII-a ediţie
Festivalul cultural „Teodosie Rudeanu“ la cea de-a VIII-a ediţie
Festivalul Cultural Teodosie Rudeanu, desfăşurat în zilele 29-30 mai, în localitatea Galicea, a ajuns la ediţia a VIII-a. Sâmbătă a avut loc o slujba de pomenire şi parastasul la Schitul Flămânda, în memoria marelui logofat Teodosie Rudeanu, sfetnic şi om de curte al voievodului Mihai Viteazul, cu ocazia împlinirii a Programul a continuat la Centrul de Informare, unde avut loc un simpozion cultural istoric şi religios la care au participat numeroase personalităţi ale judeţului Vâlcea. Moderatorul simpozionului a fost prof. Florin Epure, directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea.
Duminica, 30 mai, au avut loc diferite activitati cultural – sportive: pe stadionul Topologul din Parcul Zavoi şi la Scoala cu clasele V- VIII Galicea s-au desfăşurat concursuri sportive – fotbal, handbal, atletism, sah – unde au participat aproximativ 500 de copii.
“Teodosie Rudeanu Marele Logofăt lui Mihai Viteazul, este blazonul heraldic al comunei Galicea şi una din personalităţile cele mai de seamă ale epocii. Om energic şi diplomat abil, „cel mai profund om de sfat al domnitorului”, aşa cum spunea Bogdan Petriceicu Haşdeu. În 1595, făcea parte din solia boierilor munteni, conduşi de mitropolitul ţării, ce încheie la Alba-Iulia un tratat cu Sigismund Bathory. Logofătul îl însoţeşte pe Mihai Viteazul în campania din Transilvania şi face parte din Divanul din Alba-Iulia. În august 1600, este trimis sol la împăratul Rudolf II,la Praga.
În timpul campaniei împotriva lui Ieremia Movilă, este, un timp, guvernator al Transilvaniei, dar, după înfrângerea lui Mihai, trece de partea Movileştilor şi este numit mare logofăt. Moare la 24 mai 1621 şi este înmormântat la mănăstirea Flămânda, ctitoria sa. Teodosie Rudeanu rămâne în istoriografia muntenească prin cronica oficială scrisă la curtea domnească din Târgovişte, până în anul 1597. Rolul său în istoria neamului a fost foarte important, fiind singurul istoriograf care a scris cu exactitate despre Mihai Viteazul şi faptele sale măreţe, lăsând posterităţii informaţii însemnate, neconsemnate de alte izvoare istorice. Cronica sa a fost sursă de inspiraţie pentru toate lucrările scrise despre domnitorul Ţării Româneşti”, a spus prof. Florin Epure, directorul Direcţiei pentru Cultura Vâlcea.