Asasinul economic Jeffrey Franks a ucis şi economia Argentinei
Asasinul economic Jeffrey Franks a ucis şi economia Argentinei
S-a tot vorbit depre asasinii economici, s-au făcut documentare, s-au scris cărţi. Nouă, românilor, ni s-a părut că este o chestiune care-i priveşte pe alţii, că nu are ce să ni se întîmple, pentru că ne-am crezut europeni. Şi noi, şi grecii, şi bulgarii. Asasinatul economic, ne-am închipuit că e doar pentru ţările din America Latină, pentru fostele state sovietice, precum Ucraina. Am citit în cărţi definiţia asasinului economic, dar niciodată nu ni l-am putut închipui aievea. Agenţia de Investigaţii Media a tratat subiectul iar la vremea respectivă ni s-a spus că batem cîmpii. Iată că asasinul economic al FMI şi-a arătat în fine faţa, s-a devoalat. Este acelaşi care a contribuit la criza majoră din Argentina, din 2001, apoi la prăbuşirile economice din Ecuador, iar recent, la anihilarea economiei din Ucraina, după 2004, odată cu venirea „portocaliilor” la putere.
De la finele lui 2008, Jeffrey Franks s-a mutat la alţi „potocalii”, odată cu noile alegeri şi şi-a pus amprenta pe criza economică din România, începînd cu 2009. Situaţia în care se află ţara, îndatorarea faţă de FMI, faptul că Franks este adevăratul conducător al României se vede cu ochiul liber. Ţara a intrat cu un picior în groapă, iar groparii sînt Franks şi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. Cel mai probabil, aşa cum anunţa AIM la începutul anului, ar putea deveni următorul premier al României. În 1997, Jeff s-a mutat în America Latină. El a fost desk economist pentru Argentina. Apoi a ajuns în Ecuador, după aceea în Paraguay, iar înainte de România s-a ocupat de Ucraina. În Paraguay s-a ocupat de criza serioasă care afecta ţara, de datoria uriaşă la FMI care a rezultat în urma acestei crize economice. La fel cum administrează datoria uriaşă a României. Franks provine din gaşca de la Princeton, dintr-o „frăţie” de temut pe plan mondial: The Order Of St. Anthony, cu patronul Sf. Anton din Egipt, o societate secretă înfrăţită cu celebra Skull and Bones de la Yale (unde exista şi o ramură numită Sigma – The St. Anthony Hall), cu o elmblemă la fel de înfricoşătoare (vezi foto stanga), deşi în aparenţă societatea respectivă s-ar ocupa cu serate literare într-o clădire străveche, întreţinută de frăţie. Despre Skull & Bones, ca şi despre The Order Of St. Anthony se spune că fac parte din pepiniera Iluminaţi şi pregătesc elitele care să conducă lumea într-o nouă ordine mondială social-economică. Dacă despre preşedinţii SUA se spune că au fost în marea majoritate membri ai Skull & Bones, despre creierele economice ale planetei se spune că au aparţinut Ordinului St. Anthony Of Egypt.
Şi, iată, în urmă cu doar cîteva zile, Argentina a denunţat faptul că FMI aplică Greciei aceleaşi reţete de austeritate pe care le-a aplicat acestui stat latino-american fără a reuşi să îi împiedice acutizarea crizei, în 2001. „Reţeta FMI pentru Grecia este aceeaşi ca pentru Argentina înaintea prăbuşirii din 2001: scăderea salariilor şi creşterea impozitelor” afirmă Jorge Remes Lenicov, fost ministru argentinian al economiei în 2002, în timpul celei mai grave crize economice din istoria acestei ţări. Şi, după cum se observă nu este numai reţeta pentru Grecia, ci şi pentru România. Un alt fost ministru al Economiei, Roberto Lavagna (2003-2005), artizanul redresării ţării sale: „FMI nu a tras nici un învăţămînt din criza argentiniană, nu a învăţat nimic şi emite pentru Grecia aceleaşi recomandări ca pentru Argentina în 2002, cele pe care noi le-am respins abia în 2003, iar după ce nu le-am mai aplicat şi am căutat soluţii bune, altele decît cele impuse de FMI, a urmat redresarea”. Iată că respingerea cerinţelor FMI – aşa cum doreşte şi Ungaria acum, după noile alegeri – nu a dus la secătuirea ţării, ci la redresarea ei economică. E adevărat, însă, că, România este deja datoare pînă peste cap la FMI cu bani ce n-au ajuns în buzunarele românilor, ci în „băncile mamă” din Occident, sau în conturile clientelei politice a actualei puteri. Dovada că Franks n-are, de fapt, nici o soluţie economică reală pentru România, ci în fapt doreşte adîncirea crizei în favoarea FMI, este şi ciorna pe care a folosit-o la începutul lui 2010, după o întîlnire cu Mugur Isărescu. Pe hîrtie, Franks a schiţat, sovăielnic o linie de redresare încă de la începutul lui 2010. O redresare care n-a avut loc, iar acum ni se spune că va fi în 2011, cînd, probabil, nici atunci nu se va petrece. Aşa că predicţiile lui Franks în materie de economie sînt ca şi nule. Aşa cum au fost şi pentru Argentina.
Prăbuşirea economică a Argentinei a antrenat la finele anului 2001 o gravă criză socială şi proteste de stradă soldate cu 30 de morţi. A urmat o criză instituţională, între 20 decembrie 2001 şi 6 ianuarie 2002 succedîndu-se cinci preşedinţi. Argentina a revenit spre creştere economică cu mari sacrificii, după o devalorizare de 65% a monedei sale antrenînd sfîrşitul parităţii peso-dolar. Si asta dupa ce s-au respins indicatiile FMI. Conform unor analişti economici, FMI este arma financiară a aşa-intitulatului Guvern Mondial, care are rolul de a conduce lumea dintr-o singură sursă, iar pentru asta trebuie să prăbuşească mai întîi economiile ţărilor care nu fac parte din elitele care constituie acum acest guvern planetar ce va instaura nouă ordine mondială, socială, culturală şi, mai ales, economică. Iar arma aceasta mortală se află în mîinile unor asasini economici ca Jeffrey Franks. (www.ziarultricolorul.ro)
