“Zilele Europene ale Patrimoniului”, sărbătorite la Muzeul Satului din Bujoreni 

„Zilele Europene ale Patrimoniului”, sărbătorite la Muzeul Satului din Bujoreni

În cadrul celei de-a XIX-a ediţii a manifestării „Zilele Europene ale Patrimoniului”, sâmbătă, 17 septembrie, la Muzeul Satului din Bujoreni au avut loc mai multe activităţi culturale, coordonate de Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional a Judeţului Vâlcea. Vâlcenii iubitori ai patrimoniului cultural au participat la următoarele evenimente: Vernisajul expoziţiei de obiecte de patrimoniu cultural din lemn, din Colecţia Muzeului Judeţean Vâlcea (responsabil: muzeograf Ionuţ Dumitrescu); Vernisajul expoziţiei de artă plastică „Culoare şi Patrimoniu” (prezentată de Violeta Scrociob); Lansare de carte „Lemn. Biserici din nordul Olteniei” de Luiza Zamora şi Şerban Bonciocat (prezentată de Nicolae Bănică-Ologu); Expoziţia „Salvaţi biserica de la Urşi”. Expoziţia a cuprins imagini ale activităţilor desfăşurate în vara anului 2010 la biserica de lemn din Urşi; Proiecţia filmului documentar Constantin Brâncuşi şi Biserici de lemn din judeţul Vâlcea – Arhiva DJCPNV ( prezentate de consilier Laura Andrei); Demonstraţii privind meşteşugul lemnului ale meşterilor populari: Constantin Manoli, Vasile Ene şi Paul Stănişor; Inaugurarea plăcuţelor pentru semnalizarea monumentelor istorice de la ,,Muzeul Satului”-Bujoreni; Lansarea pliantului „Valori de patrimoniu cultural din Râmnicu Vâlcea” tipărit de Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea (redactor Florin Epure); Vizită la mounmentele istorice din municipiu şi inaugurarea plăcuţelor pentru semnalizarea monumentelor istorice din municipiu.

Profesorul drd. Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Vâlcea, ne-a declarat cu acest prilej: „Bisericile de lemn din Vâlcea formează un patrimoniu preţios pe plan naţional şi internaţional. Până la începutul secolului al XIX-lea vâlcenii au creat şi s-au manifestat preponderent într-o civilizaţie a lemnului de o bogăţie, o varietate şi un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie. În Vâlcea se păstrează 88 de de biserici de lemn, din care trei sunt de categoria A, construite într-o perioadă cuprinsă între secolul al XVI-lea şi până la primului război mondial. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească. Ele fac parte integrantă şi definitorie din identitatea naţională. Numărul bisericilor de lemn datate din secolul XVIII este destul de mare, şi ele se găsesc mai mult în nordul judeţului. În secolele de coexistenţă, arhitectura sacrală de lemn şi cea de zid s-au împletit şi influenţat reciproc. Datorită statutului mai ridicat acordat construcţiilor de zid , meşterii de lemn au preluat şi adaptat, în timp, unele elemente formale şi decorative din modelele de zid. Arhitectura religioasă a fost dominată încă de timpuriu de marile ctitorii de zid.

Avem încă un patrimoniu bogat şi variat şi în ceea ce priveşte arta lemnului. Prelucrarea artistică a lemnului s-a practicat în spaţiul vâlcean timp de secole ca o îndeletnicire casnică şi ca meşteşug specializat, atât în cadrul gospodăriei ţărăneşti, cât şi în cadru domenial. Obiectele de lemn produse în centrele vâlcene sunt de mobilier, unelte de muncă şi obiecte de uz gospodăresc. Meşterii vâlceni confecţionează o mare diversitate de obiecte precum lăzi de zestre, lăcriţe, mese cu scaune ornamentate, dulapuri înalte, hambare, instrumente etc. O superbă creaţie a artei lemnului de pe Valea Topologului, din satul Burluşi, este Troiţa ctitorită în 1886, care este expusă astăzi în sala principală a Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Impresionat de frumuseţea acestei valori de patrimoniu pictorul Horia Bernea a transferat-o în capitală, în anul 1992. O altă troiţă vâlceană a fost transferată în anul 2006, din localitatea Buneşti la Muzeul din Dumbrava Sibiului. „

Scopul evenimentelor „Zilele Europene ale Patrimoniului” a fost  de a antrena cât mai mulţi cetăţeni la cunoaşterea şi respectarea patrimoniului lor cultural. În această zi au fost deschise monumentele sau situri care, de obicei, nu sunt accesibile publicului. (T.P.)