Emilian Frâncu îl critică pe primarul Rădulescu că nu a asfaltat drumul care duce la ICSI 

• După ce „Ziarul de Vâlcea” a atras de mai multe ori atenţia,

Emilian Frâncu îl critică pe primarul Rădulescu că nu a asfaltat drumul care duce la ICSI

Candidatul USL la Primăria Râmnicului, senatorul PNL, Emilian Frâncu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că partidul pe care îl reprezintă are destulă forţă de câştiga de unul singur alegerile locale pentru funcţia de primar. „Echipa de la municipiu a PNL este destul de puternică în câştiga de una singură confruntarea cu democrat-liberalii. Altfel spus, PNL, Emilian Frâncu, pot învinge pe actualul edil PDL, Romeo Rădulescu, fără să am un aport direct al PSD. Dar pot spune în acelaşi timp că am nevoie de PSD pentru o victorie absolută, în sensul de a avea un Consiliu Municipal majoritar. PDL este în prezent făcut «şvaiţer» de ghiulele de tun pe care le trage Mircia Gutău. Se vede că după întoarcerea la Vâlcea a lui Mircia, democrat liberalii nu se mai regăsesc”, a spus Frâncu.

Liberalul a continuat seria de critici la adresa administraţiei actuale a Râmnicului, caracterizând starea lucrurilor în municipiu drept „dezordine universală”. „Sunt de-a valma, proiecte începute şi mari şi mici, dar fără cap. Nu există o prioritizare a lucrurilor, se asfaltează, apoi se găureşte carosabilul, se decopertează toate străzile, lăsând traficul anapoda. Pur şi simplu parcă nu ar fi un cap limpede deasupra să coordoneze activitatea. Cetăţenii se plâng de toate aceste măreţe realizări ale primarului Rădulescu. Care să-mi fie cu iertare are «sponsorizări» pentru tot felul de zile ale berii, ale folclorului, ale dansului, dar nu găseşte bani pentru asfaltarea poate a unei dintre cele mai importante străzi din municipiu, cea care ne face cunoscuţi în toată lumea ştiinţei, strada spre Institutul de Criogenie”, a mai adăugat Frâncu. Parlamentarul s-a declarat în acest context surprins de faptul că cei aproximativ 2 km care leagă drumul Râmnicu Vâlcea – Drăgăşani de Institutul de Criogenie nu au intrat în reabilitare. „Este cel mai grav caz de nepăsare. Să ai tu un institut de top, unde vin savanţi din toată lumea, pentru că aici la Criogenie se face turism ştiinţific, şi să nu găseşti fonduri pentru cei 2 km de asfalt. E ruşine, acolo se află o stradă, vorba vine, neasfaltată încă de dinainte de 1989 care duce la o emblemă naţională. Mă voi adresa doamnei Udrea pentru a găsi acolo resurse astfel încât strada care leagă ştiinţa din România de municipiu să arate ca un drum european. Administraţia mi-a dat un răspuns scurt şi sec: «Nu ţine de noi, ţine de comuna Mihăeşti». Păi putea să ţină de oricine atât timp cât institutul este pe teritoriul Râmnicului”, a precizat Emilian Frâncu.

Propunerea senatorului Frâncu, de modificare a legii ANI, a fost adoptată

Camera Deputaţilor a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă de modificare a legii ANI iniţiată de senatorul PNL Emilian Frâncu, care prevede ca demnitarii care deţin sub 3% din acţiuni la o firmă nu sunt obligaţi să declare contractele cu statul. „Contractele, inclusiv cele de asistenţă juridică, consultanţă şi civile, obţinute sau aflate în derulare în timpul exercitării funcţiilor, mandatelor sau demnităţilor publice se vor declara doar de cei care deţin peste 3% din acţiunile sau părţile sociale ale unei firme care are contracte cu o societate comercială cu capital de stat sau unde statul este acţionar”, prevede proiectul de lege. Camera Deputaţilor este primul for sesizat cu acest proiect de lege, Senatul fiind camera decizională.
Actul normativ mai stipulează obligativitatea declarării numelui si adresei beneficiarului de contract, cât şi a numelui rudelor de gradul întâi ale acestuia. Proiectul a fost adoptat tacit, în condiţiile în care termenul de dezbatere şi vot final în Camera Deputaţilor, stabilit pentru 5 octombrie, a fost depăşit. Comisia juridică adoptase raport favorabil cu amendamente la proiectul de lege privind modificarea legii ANI, însă în condiţiile în care iniţiativa a fost adoptată tacit aceasta a trecut în forma iniţială. Deputaţii jurişti stabiliseră că persoanele care deţin împreună cu familia sub 5% din acţiuni la o societate nu trebuie să mai declare contractele cu statul.