Oltchim şi Ministerul Economiei nu au primit nici un act oficial de la Comisia Europeană 

În privinţa deciziei de conversie a datoriilor în acţiuni,

Oltchim şi Ministerul Economiei nu au primit nici un act oficial de la Comisia Europeană

• „Comisia are îndoieli cu privire la faptul că cele două măsuri de sprijin luate de stat în favoarea SC Oltchim SA notificate în iulie 2009, respectiv conversia creanţei în acţiuni (Măsura 1) şi garanţia de stat pentru un împrumut comercial de 424 milioane de euro (Măsura 2), nu implică ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul 1 din Tratatul CE, aşa cum susţine România”, se menţionează într-un recent raport al Comisiei Europene

Petre Coman

În cursul săptămânii trecute, prin mai multe canale media naţionale şi locale a circulat informaţia cum că Direcţia Generală Competiţii din cadrul Comisiei Europene a aprobat conversia în acţiuni, în favoarea AVAS, a datoriei de 135 milioane de euro pe care societatea Oltchim SA Râmnicu Vâlcea o are faţă de stat. Însă, conducerea societăţii şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) recunosc că nu au primit nici un document oficial de la Comisia Europeană în care să se prevadă aprobarea conversiei în acţiuni. În schimb, în cursul zilei de vineri, 9 martie 2012, SC Oltchim SA a primit de la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) o adresă de informare în care este specificată infograma nr. 2160/7 martie 2012 remisă de Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană. Din această infogramă reies următoarele decizii ale Comisiei Europene: închiderea procedurii oficiale de investigare în ceea ce priveşte garanţia de stat notificată în favoarea SC Oltchim SA, în condiţiile retragerii notificării de către România; măsura conversiei în acţiuni, astfel după cum a fost notificată de autorităţile române nu constituie ajutor de stat în sensul art. 107 aliniatul 1 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Cea de a doua măsură este o garanţie de stat de 339 milioane de euro care acoperea 80% dintr-un împrumut comercial în valoare de 424 de milioane euro, care urma să fie utilizat pentru modernizarea SC Oltchim SA şi pentru investiţii ulterioare.

Acţionarilor minoritari li se vor dilua cotele deţinute

Potrivit precizărilor făcute de directorul general adjunct de la SC Oltchim SA, Radu Olaru, „Comisia Europeană reafirmă că acestă concluzie se bazează pe intenţia fermă a României de a vinde în întregime pachetul de acţiuni deţinut la SC Oltchim SA. În această informare se mai face precizarea că până în prezent, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie nu le-a fost comunicată o decizie oficială, semnată de reprezentanţii Comisiei Europene, în sensul celor anterior menţionate. Din datele publice de pe site-ul oficial al Uniunii Europene rezultă că o versiune publică a deciziei va fi publicată de site-ul DG Competition şi în Jurnalul Oficial. În situaţia în care apar informaţii suplimentare în conţinutul deciziei oficiale de natură relevantă pentru acţionari şi potenţialii investitori societatatea le va aduce la cunoştinţa acestora în regim de urgenţă”. La scurt timp după ce Comisia Europeană a aprobat conversia în acţiuni, în favoarea AVAS, a datoriilor de 135 milioane de euro către stat, acţionarii minoritari de la SC Oltchim SA s-au trezit că li se diluează puternic deţinerile şi, pentru a-şi păstra ponderile în acţionariat, ar trebui să mai aducă zeci de milioane de euro în capitalul companiei. Până la clarificarea situaţiei privind conversia acţiunilor, vineri, 9 martie 2012, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a suspendat de la tranzacţionare acţiunile SC Oltchim SA. Administratorul pieţei reglementate invocă un articol din Codul Bursei care prevede menţinerea unei pieţe ordonate şi asigurarea accesului egal la informaţii. Bursa aşteaptă un raport din partea companiei. Se pare că miercuri, 7 martie 2012, Comisia Europeană a aprobat conversia în acţiuni a datoriei SC Oltchim SA faţă de AVAS, care se ridică la circa 135 milioane de euro, în urma operaţiunii autoritatea urmând să devină acţionarul majoritar al combinatului chimic vâlcean. Automat, ceilalţi acţionari vor deţine ponderi mai mici în structura acţionariatului şi, în consecinţă, o putere de decizie mai redusă. Conversia datoriilor în acţiuni ar dilua puternic participaţiile acţionarilor minoritari de la SC Oltchim SA, dacă aceştia nu vor putea participa cu 70 milioane de euro la capitalul companiei pentru a-şi menţine deţinerile actuale. Titlurile SC Oltchim SA au închis joi, 8 martie, în urcare cu 3,71%, la 1,287 lei, pe un rulaj de 296.000 de lei. Acţiunile companiei au urcat cu 10,4% după primele 40 de minute de tranzacţionare de joi, însă apoi au revenit spre nivelul de la finalul sesiunii precedente. La această cotaţie, capitalizarea SC Oltchim SA este de 441,7 milioane de lei (101,5 milioane de euro).

Oltchim a „uitat” să plătească datoriile către Ministerul de Finanţe

În perioada 1992-2008, SC Oltchim SA a investit în total peste 371 de milioane de euro în modernizarea liniei sale de producţie (din care 118,8 milioane de euro în perioada 2007-2008). Pentru unele dintre aceste investiţii, SC Oltchim SA a contractat, în perioada 1995-2000, o serie de 12 împrumuturi comerciale în valoare totală de 87 de milioane de euro. Împrumuturile au fost garantate prin garanţii de stat, în legătură cu care Ministerul Finanţelor din România şi SC Oltchim SA au încheiat cinci convenţii de garantare în care erau stipulate obligaţiile SC Oltchim SA faţă de Ministerul Finanţelor în eventualitatea activării garanţiilor. Convenţiile de garantare stipulau un comision de risc (variind de la 0,5% la 4% din suma garantată) şi condiţiile de plată a acestuia (spre exemplu, 15% din comisionul de risc urma să fie plătit în avans, iar restul de 85% în şase rate de două ori pe an). Convenţiile nu stipulau însă nici o condiţie privind rambursarea de către SC Oltchim SA a sumelor plătite de către Ministerul Finanţelor ca urmare a activării garanţiilor. Cu toate acestea, convenţiile de garantare menţionau explicit că aceste sume şi dobânda aferentă deveneau scadente din momentul în către Ministerul Finanţelor efectua plăţile. În plus, cele două convenţii de garantare încheiate în 1995 stipulau următoarele: Ministerul Finanţelor se angaja să blocheze şi să încaseze din contul curent al SC Oltchim SA în momentul execuţiei garanţiilor, pentru a recupera, în primul rând, plăţile efectuate în numele societăţii; Ministerul Finanţelor avea drepturi de prioritate cu privire la toate activele societăţii; societatea se angaja să constituie o ipotecă în favoarea Ministerului Finanţelor asupra activelor achiziţionate prin împrumutul garantat. Primele două prevederi se aplică şi în cazul convenţiei de garantare din 2000. În mod similar, cele două convenţii de garantare încheiate în 1998 stipulau că SC Oltchim SA trebuie să constituie un gaj general în favoarea Ministerului Finanţelor asupra activelor achiziţionate prin împrumuturi. Având în vedere că SC Oltchim SA nu a putut rambursa împrumuturile, în noiembrie 1999 băncile au executat scrisorile de garanţie emise de stat. În anul 2000, Ministerul Finanţelor şi SC Oltchim SA au semnat convenţii de reeşalonare pentru sumele plătite aferente celor cinci împrumuturi contractate în 1998 de la băncile BHF şi KfW, inclusiv dobânzile şi penalităţile de întârziere. Conform convenţiilor de reeşalonare, SC Oltchim SA trebuia să efectueze plăţi trimestriale între 2001 şi 2005, însă SC Oltchim SA nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii. Până în iunie 2002, datoria SC Oltchim SA provenită din garanţiile de stat faţă de Ministerul Finanţelor se ridica la 303 milioane de lei (80 milioane de euro la rata de schimb aplicabilă la momentul respectiv). La acea dată, această sumă a fost transferată de la Ministerul Finanţelor la AVAS. Începând de la această dată, nu s-au mai perceput dobânzi sau penalităţi pentru această sumă. În ceea ce priveşte plăţile ulterioare efectuate de către Ministerul Finanţelor în perioada noiembrie 2003 – septembrie 2006 în legătură cu garanţiile activate, în 2007 s-a perceput o dobândă unică şi penalităţi în valoare de 29,9 milioane de lei.

Care au fost concluziile experţilor de la Comisia Europeană?

„Comisia are îndoieli cu privire la faptul că cele două măsuri de sprijin luate de stat în favoarea SC Oltchim SA notificate în iulie 2009, respectiv conversia creanţei în acţiuni (Măsura 1) şi garanţia de stat pentru un împrumut comercial de 424 milioane de euro (Măsura 2), nu implică ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul 1 din Tratatul CE, aşa cum susţine România. Comisia are, de asemenea, îndoieli în ceea ce priveşte posibilitatea ca aceste măsuri să fie declarate compatibile cu tratatul în temeiul dispoziţiilor articolului 87 alineatul 3 din Tratatul CE, dacă se constată că implică ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul 1 din Tratatul CE. În cele din urmă, Comisia consideră că un element suplimentar de ajutor de stat ar putea proveni din faptul că, aparent, statul nu a perceput nici o dobândă sau nici un fel de penalităţi de întârziere cu privire la datoria publică restantă a SC Oltchim SA după aderarea României la Uniunea Europeană (Măsura 3). În măsura în care această sumă suplimentară nu a fost, se pare, luată în considerare la calcularea sumei totale a datoriei publice care urmează să fie convertită în acţiuni, iar autorităţile române nu au intenţia de a lua vreo măsură pentru a o recupera de la beneficiar, suma menţionată ar putea fi calificată drept ajutor de operare şi, prin urmare, incompatibilă cu tratatul. În concluzie, Comisia consideră că pachetul de măsuri de sprijin luate de stat în favoarea SC Oltchim SA şi descrise în secţiunea IV ar trebui evaluat în întregime pentru a stabili dacă fiecare dintre măsurile respective include ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul 1 din Tratatul CE şi, respectiv, dacă sunt compatibile cu tratatul. În conformitate cu articolul 87 alineatul 1 din Tratatul CE, sunt incompatibile cu piaţa comună ajutoarele acordate de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producţie, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale între statele membre. Datoria restantă către AVAS este rezultatul transferului creanţelor asupra SC Oltchim SA de la Ministerul Finanţelor Publice. 

Întrucât AVAS este o autoritate publică română, aflată în subordinea guvernului, neexecutarea datoriei şi neacumularea dobânzii pentru datoria către AVAS (echivalente cu o renunţare la câştigul de capital) afectează bugetul de stat şi implică resurse de stat. În plus, în cazul în care s-ar efectua conversia creanţei în acţiuni, statul şi-ar pierde rolul de creditor şi, astfel, nu ar avea niciun drept în cazul unei lichidări. Garanţia de stat urmează să fie acordată de către Ministerul Finanţelor. Aceasta implică resurse de stat deoarece, în cazul în care autorităţile române ar fi nevoite să plătească sume de bani în baza garanţiei, fondurile necesare ar fi luate din bugetul de stat, care este astfel grevat de riscul financiar aferent garanţiilor. Prin urmare, măsurile 1, 2 şi 3 implică resurse de stat. În ceea ce priveşte măsurile 1 şi 2, autorităţile române susţin, în esenţă, că unul dintre elementele componente ale definiţiei ajutorului de stat, respectiv avantajul oferit de măsurile de stat beneficiarului, nu este respectat. Pentru început, în ceea ce priveşte garanţia de stat, în conformitate cu Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanţii, o măsură privind o garanţie care îndeplineşte toate cele patru criterii de mai jos exclude prezenţa ajutorului de stat: persoana creditată nu se află în dificultate financiară; gradul de acoperire oferită de garanţie poate fi determinat în mod corespunzător în momentul acordării garanţiei; garanţia nu acoperă mai mult de 80% din creditul neachitat sau din altă obligaţie financiară; pentru garanţie se achită preţul corespunzător preţului pieţei. Comisa este de părere că, în cazul garanţiei aflate în discuţie, la prima vedere, mai multe dintre aceste criterii nu sunt îndeplinite. În primul rând, există indicii clare că SC Oltchim SA este în realitate o societate aflată în dificultate”, se menţionează printre altele în raportul C 28/2009, aprobat recent de Comisia Europeană.