Cât de bănoasă este meseria de primar la ţară 

Comportamentul standard al majorităţi primarilor din România în ultimii ani a fost următorul: „Cât mai multe proiecte, cât mai multe lucrări edilitare, alergare după finanţare europeană, guvernamentală, judeţeană. Fac lucrări, iau comisioane, angajez oameni la firmele care fac lucrări, plătesc lucrări suplimentare, iau alte comisioane ,la final obţin şi voturi pentru că mă laud peste tot că apa canalizarea, parcurile, iluminatul public modern, piscinele, bazinele de înot, terenurile de sport, sălile de sport, şcolile noi, podurile, asfaltarea, bordurile, spaţiile verzi, noile pieţe sau târguri, secţiile de poliţie, unităţile de pompieri, trotuarele sunt meritul meu şi numai al meu.

„ Mulţi edili au ajuns să se îmbogăţească. Aproape toţi cheltuiesc lunar mai mult decât câştigă oficial. Dar asta nu e o problemă într-o ţară în care evaziunea fiscală este generalizată. Într-o ţară în care de la prostituată la popă toată lumea cheltuieşte mai mult decât declară că a câştigat.

Azi însă vom vorbi despre o comună vâlceană cu un primar leneş, comod şi viclean. Comuna este cea mai prăpădită din Vâlcea din punct de vedere al lucrările edilitare. A avut vreo 8 ani un primar incapabil să facă ceva, iar în ultimii 12 ani un primar care nu a vrut să facă nimic. 

Ion Mateescu din Stoeneşti nu mai candidează anul acesta. Probabil ştie că nu mai poate obţine un mandat. Primul lucru pe care îl făcea după fiecare alegeri câştigate era să-şi denigreze viceprimarul. În faţă îi vorbea frumos dar peste tot se plângea că nu poate face treabă din cauza vicelui : „ Am un vice atât de prost. Nu ştie să facă nimic. Nu mă ajută cu nimic”. Apoi îi trasa viceprimarului sarcina de a da amenzi.

Localitatea e mare, are 13 sate, şi oamenii încălcau multe legi sau hotărâri locale. Vicele dădea amenzile iar prin spate primarul le anula. Şi aşa se punea bine cu electoratul. 

Primarul Mateescu nu a făcut nici un proiect. La un moment dat a angajat pe cineva să facă proiecte dar de fapt nu avea nici un interes. Omul vroia să facă bani. În fiecare an. O lucrare importantă însemna posibilitatea unui comision gras. Dar însemna şi riscul de a fi prins de DNA. Aşa că Mateescu s-a mulţumit să ceară an de an bani pentru pietruiri. A primit sprijin de la CJ ,a mai luat bani din bugetul local şi a cumpărat piatră spartă şi a plătit apoi realizarea unor macadamuri. Apropo, mulţi jurnalişti folosesc greşit termenul macadam referindu-se la piatra în sine. Macadamul este de fapt un drum pavat cu piatră măruntă îndesată cu compresorul şi de obicei impregnată cu gudron sau cu alt material de legătură. De aici trăia bine primarul Mateescu. Şi râdea seara acasă când vedea la ştiri că alţi primari sunt cercetaţi de procurori. Râdea pentru că ştia că nici un procuror nu va putea dovedi că din 70 de basculante de piatră plătite de primărie nu au fost răsturnate pe drumuri decât 40. Normal că vânturile, ploile, zăpezile, îngheţul -dezgheţul, traficul rutier distrugeau piatra de pe drumurile cârpite, o deteriorau, o împrăştiau şi anul viitor era necesară o nouă pietruire. 

Stoeneşti a rămas în urmă. Tineretul şi cei care puteau pleca au evadat dintr-o zonă superbă dar lipsită de confort. Una din ultimele comune „ virgine edilitar”. Acum e bătălie mare pe această comună. Ion Cîlea şi Aurel Vlădoiu se dau peste cap să-şi impună primarul. Meseria de primar este profitabilă deci în România. Una extrem de profitabilă indiferent de leafa oficială.