Dan Mazilu atrage din nou atenţia asupra stării deplorabile a unui important pod din România 

• Prin intermediul unei interpelări adresate ministrului Transporturilor,

Dan Mazilu atrage din nou atenţia asupra stării deplorabile a unui important pod din România

Luna trecută, deputatul Dan Constantin Mazilu, preşedintele UNPR Vâlcea, a formulat o interpelare pe care a adresat-o lui Ovidiu Ioan Silaghi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, având ca temă starea deplorabilă a căii de rulare de pe Podul Prieteniei de la Giurgiu. “Vă aduc la cunoştinţă o situaţie pe cât de inedită, pe atât de gravă privind modul în care autorităţile competente au ales să trateze problema refacerii căii de rulare a porţiunii ce-i revine României din Podul Prieteniei de la Giurgiu. În data de 5 octombrie 2010, am înaintat Ministerului Transportului o întrebare, înregistrată cu nr. 2814A, prin care i-am solicitat ministrului de la acea vreme, Radu Berceanu, să-mi precizeze dacă avea în vedere refacerea porţiunii carosabile a Podului Prieteniei, de altfel singurul pod de peste Dunăre din sudul ţării, precum şi a zonei adiacente frontierei. Cu o promptitudine nesperată, în aproximativ două săptămâni, am primit de la Ministerul Transporturilor, un pseudo-răspuns în numele ministrului Radu Berceanu prin care mi se comunica faptul că partea bulgară refuză să se prezinte la întâlnirile cu oficialii români din cauza unor ┬½schimbări majore la nivelul conducerii Administraţiei Drumurilor din Bulgaria┬╗.

Consider că răspunsul pe care l-am primit a fost făcut nu doar cu multă superficialitate, ci şi în bătaie de joc. Aş vrea să subliniez nu numai faptul că, în timp ce Ministerul Transporturilor dădea asigurări că partea bulgară nu e interesată, iar ┬½până la promovarea proiectului de reparaţii, partea română execută în continuare lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţii rutiere, totul în funcţie de degradările ce apar şi de alocările bugetare┬╗, ci şi realitatea că partenerii de la sud de Dunăre, dezinteresaţi de Protocolul, Cap. VI, pct. B. 4V au finalizat lucrările de reabilitare ale porţiunii de pod ce le aparţine. În schimb, reparaţiile făcute de partea română lipsesc cu desăvârşire, nu şi explicaţiile elucubrante oferite întrebărilor parlamentarilor iniţiate pe această temă. Cu siguranţă activitatea pe care o desfăşuraţi nu vă permite să vă ocupaţi de toate detaliile, dar, cel puţin, aştept un răspuns pertinent, real şi bine argumentat din partea ministerului pe care, cu onoare, îl conduceţi”, spune deputatul Dan Mazilu. Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a transmis în urmă cu doi ani următorul răspuns tot la o interpelare adresată de liderul UNPR Vâlcea: “În decursul anului 2008, au fost începute demersurile cu partea bulgară, în vederea promovării lucrărilor de reparaţii la podul de la Giurgiu-Ruse (partea rutieră).

În perioada 29 septembrie – 2 octombrie 2009, conform Regulamentului pentru întreţinerea şi deservirea podului, o delegaţie a MTI-CNANDR SA a participat la lucrările anuale ale comisiei tehnice mixte româno-bulgare, ce a avut loc în Bulgaria. La această întâlnire a reprezentanţilor celor două părţi implicate, delegaţii trebuiau să prezinte documentaţiile tehnice pentru proiectul propus de reparaţie pod. Din păcate, la această întâlnire, delegaţia bulgară nu a avut reprezentanţi din domeniul rutier. Motivul invocat a fost legat de schimbări majore la nivelul conducerii Administraţiei Drumurilor din Bulgaria. Cu toate acestea, în protocolul încheiat la sfârşitul lucrărilor de către specialiştii în domeniul naval şi cel al căilor ferate, reprezentanţii MTI-CNADNR SA au evidenţiat lucrările de remediere a îmbrăcăminţii căii de pod efectuate de partea română în anul 2009 şi au propus o întâlnire cu specialişti bulgari din domeniul rutier în a doua decadă a lunii noiembrie 2009. Precizăm că, partea bulgară nu a răspuns acestei propuneri. De altfel, partea bulgară nu şi-a îndeplinit nici obligaţiile meţionate în Protocol, Cap VI, pct. B.4, privind executarea lucrărilor de deszăpezire pe toată lungimea podului în iarna anilor 2009-2010, obligaţii ce îi reveneau pe principiul alternanţei anuale, întrucât partea română a efectuat aceste lucrări în iarna anilor 2008-2009, corform specificaţiilor din Cap VI, pct. A.4. Până la promovarea proiectului de reparaţii, partea română execută în continuare lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţii rutiere, totul în funcţie de degradările ce apar şi de alocările bugetare”.