Liturghie arhierească şi Parastas pentru Mircea cel Mare la Mănăstirea Cozia 

Liturghie arhierească şi Parastas pentru Mircea cel Mare la Mănăstirea Cozia

Duminică, 3 februarie 2013, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovi╚Öteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, va oficia Sfânta Liturghie şi slujba de pomenire pentru Voievodul Mircea cel Bătrân, la Sfânta Mănăstire Cozia, necropola marelui domnitor şi ctitor de biserici, din oraşul Călimăneşti, judeţul Vâlcea.

Organizat de către Arhiepiscopia Râmnicului, evenimentul se desfăşoară cu prilejul împlinirii a 595 de┬á ani de la trecerea la cele veşnice a Dreptcredinciosului Voievod Mircea cel Bătrân al Țării Româneşti, după următorul program:ÔÇ¿- Orele 930 ÔÇô Sfânta Liturghie Arhierească;ÔÇ¿- Orele 1130 ÔÇô Slujba Parastasului.

Sunt invitaţi şi aşteptaţi la momentul de comemorare al Voievodului Mircea cel Bătrân, pentru a aduce un prinos de recunoştinţă înaintaşilor noştri, preoţi, oficialităţi de stat, centrale şi locale, oameni de cultură şi credincioşi.┬á
***
Moartea domnitorului Țării Româneşti, care a domnit în perioada 1386-1418, este evocată într-o veche cronică sârbească: “Anul 6926 (1418) s-a pristăvit marele voievod al Ungro-Vlahiei, Io Mircea, ianuarie 31” şi cronica lui Axentie Uricariul, în care stă scris: ÔÇ£Murit-au Mircea Vodă în domnie şi l-au îngropat la mănăstirea sa la Cozia”.
După o îndelungată şi glorioasă domnie de 32 de ani, “principe între creştini, cel mai viteaz şi cel mai ager” (după cronicarul Leunclavius), Mircea cel Bătrân a adormit întru Domnul, la 31 ianuarie 1418, iar trupul neînsufleţit a fost adus de la curtea voievodală de la Argeş, la ctitoria sa de la Cozia.

Domnitorul muntean s-a remarcat prin înaltele virtuţi: tăria credinţei, vitejia şi înţelepciunea cu care l-a înzestrat Dumnezeu pentru apărarea statalităţii şi creştinătăţii în lupta cu oştile Imperiului Otoman. Țara Românească a cunoscut cea mai întinsă cuprindere teritorială din toată istoria medievală: de la Munţii Carpaţi până la Dunăre şi cu Banatul Severinului până la Marea Neagră, cu posesiunile transilvane şi părţile tătăreşti şi cu cetatea Dârstorului.

Voievodul a ctitorit sau a “preînnoitÔÇ£ lăcaşe de cult, importante valori arhitecturale ale patrimoniului românesc, cum este lavra Coziei, în al cărei naos se află tabloul votiv ce-l înfă╚øi╚Öează în frumos costum de cavaler occidental, şi unde, sub lespedea de piatră, i se află mormântul. Biserica mănăstirii, cu hramul “Sfintei TreimiÔÇ£, a fost ridicată între anii 1386-1388, de meşteri de pe Valea Moravei. În pronaosul bisericii se mai poate vedea şi astăzi pictura originală din anul 1391.

Mircea cel Bătrân a ctitorit şi alte mănăstiri şi schituri: Brădet, Vişina, Snagov, Cotmeana şi la Sfântul Munte Athos.