Cum a “spart” programul informatic reţeaua mafiotă din Justiţie 

• Dezvăluiri EVZ:

Cum a “spart” programul informatic reţeaua mafiotă din Justiţie

Viorica Dinu a fost parteneră de complet cu Cristian Jipa, cel care ╚Öi-a pierdut roba de judecător în cazul de corup╚øie al fostului senator Cătălin Voicu. Antonela Costache a devenit suspectă în ochii colegilor după primul ei divor╚ø. Inspec╚øia Judiciară a CSM a declan╚Öat ancheta. Se cere extinderea verificărilor pe ╚øară ╚Öi nu doar în penal
Evenimentul zilei a prezentat în numărul de ieri 10 metode prin care poate fi păcălit sistemul repartizării aleatorii a dosarelor în instanţe. Astăzi, EVZ vă prezintă cele două mari tipuri de fraudare, care nu ar fi posibile fără existenţa unor “cupluri” ale corupţiei judiciare: avocat-grefier şi judecător-grefier. din analiza celor întâmplate şi în urma discuţiilor cu oameni din sistemul judiciar, reiese faptul că există două tipuri mari de fraudare:

1. Cea gestionată de avocat

2. Cea gestionată de judecător.

Ambele presupun complicitatea grefierului care înregistrează dosarele în sistemul computerizat ECRIS. Sub protecţia anonimatului, oameni din sistem ne-au declarat: “Nici un grefier nu face o repartizare la un complet anume, fără ca judecătorul să nu ştie asta!. De regulă, judecătorul îi cere asta!”. “Grefierul înregistra 20 de acţiuni cu acelaşi obiect, până ce una ajungea la completul care îl interesa. Atunci le retrăgea pe celelalte 19, trecându-le ca renunţări”. “Țin dosarele până la sfârşitul zilei, până îi vine rândul completului favorit. Sistemul te anunţă ce complet urmează, dai un enter doar. Îţi spune ce complet, din cauza încărcăturii prea mari, nu poate primi un dosar complex. Sunt o grămadă de criterii ce trebuie introduse şi în funcţie de ele dosarul este repartizat. Cum schimbi un criteriu, se schimbă şi completul”. “Sistemul repartizează chiar dacă introduci doar numărul de dosar şi numele părţilor. În rest e treabă umană. Poţi să modifici numele părţilor după ce dosarul a fost repartizat unui complet.”

• REȚEAUA ȘP─éGARILOR DIN TRIBUNAL. Judecătoarea Antonela Costache a fost păcălită de ofiţeri că “discuţiile în lift nu pot fi interceptate.” Microfoanele erau chiar acolo!

N-au găsit în ECRIS urma arhivarului Vasilescu

Preşedintele Tribunalului Bucureşti, judecătoarea Laura Andrei, a precizat pentru Evenimentul zilei: “Deocamdata nu a stabilit nimeni că ne-a manipulat cineva sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor. Probele din dosarul DNA nu ne sunt accesibile, prin urmare nu ştim decât ceea ce a apărut în presă, respectiv discuţiile în care grefierul se angaja că poate să facă anumite operaţiuni.”. Preşedintele Tribunalului a mai arătat că nu a depistat nici o urmă a grefierului Sorin Vasilescu în sistemul ECRIS. “Altcineva se ocupa cu înregistrarea computerizată a dosarelor. Am făcut verificări generale asupra sistemului şi nu am găsit nici un fel de operaţii efectuate de acel grefier. El se ocupa de citaţii. (…) În ipoteza în care s-ar fi recurs la nişte tehnici de modificare în sistem mai grave, pe care noi nu putem să le identificăm cu mijloacele pe care le avem, se va stabili eventual în urma anchetei DNA.”, a subliniat judecătoarea Laura Andrei.

Controlul se extinde în toată ţara

Inspecţia Judiciară a CSM a declanşat ancheta privind repartizarea aleatorie a dosarelor, la solicitarea conducerii Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Oana Schmidt- Hăineală şi judecătorul Adrian Bordea. O echipă formată din patru judecători inspectori va descinde la Tribunalul Bucureşti pentru a vedea cum anume se desfăşoară procesul de repartizare computerizată a dosarelor, dacă se respectă normele din regulamentele interne. Potrivit surselor noastre, verificările vor fi extinse la nivelul întregii ţări, o discuţie în acest sens urmând a avea loc astăzi între mai-marii Inspecţiei Judiciare şi mai-marii CSM.
150.000 de euro a fost şpaga în cazul Dinel Staicu
• Problemele sistemului de distribuire a dosarelor, ECRIS, nerezolvate de 6 ani

Procesele viciate de Viorica

Judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu au judecat, contra cost şi dosarelele unor lideri interlopi. Astfel, ele aveau posibilitatea şi disponibilitatea să intervină pe lângă alţi colegi de la instanţele superioare. În acest sens amintim dosarul lui Nicolae Duduianu, zis Pian, care era interesat să se menţină o pedeapsă cu suspendare dată de Tribunal. Un alt caz, al lui Petrişor Duduianu, zis Cristofor, o inculpată din dosar a recunoscut că ”eu i-am dat achitare. A fost singurul dintre 38 sau 39 … i-am spus luÔÇÖ aia care-a venit la mine că-i dau achitare”.

Bogdan Rohat, locotentul interlopului Sile Cămătaru, a cumpărat o pedeapsă mai mică prin intermediul Vioricăi Dinu. La fel a procedat şi Mario Giuliano Fota, acuzat că a spart peste 40 de locuinţe în Bucureşti. Și el a negociat o pedeapsă mai mică. Ea ar fi orchestrat contopirea unor pedepse ale fraţilor Cămătaru, serviciu pentru care a încasat zeci de mii de euro.

Viorica Dinu, colegă de complet cu fostul judecător Jipa

Viorica Dinu, fostă Lolea, era judecător la Tribunalul Bucureşti, cu grad de Curte de Apel. În interceptări a recunoscut că la începutul carierei de magistrat a judecat corect. Apoi şi-a dat seama că poate câştiga mult mai uşor bani prin vânzarea soluţiilor pronunţate. În timp, judecătoarea, care are peste 50 de ani, a devenit recunoscută ca şi ”combinatoare”. Chiar ea se lăuda că “lumea pe mine mă caută”.
În trecut a făcut mult timp complet cu Alexandru Terceanu şi Cristian Jipa. ”Erau recunoscuţi. Se ştia. Făceau echipă excelentă”. Jipa a promovat la Instanţa Supremă de unde a plecat cu coada între picioare, din cauza scandalul senatorului Cătălin Voicu. Fratele judecătoarei, Nicolae Lolea, este avocat în baroul Bucureşti şi acţiona în tandem cu sora sa. Viorica are repulsie de camere de luat vederi. În timpul şedinţelor de judecată, prima ei grijă era să ceară jandarmilor care asigură buna desfăşurare a proceselor să verifice ca nu cumva jurnaliştii să înregistreze şedinţa sau să o fotografieze pe ascuns.

• Reţeaua şpăgarilor din Tribunal. Metodele prin care judecătorii „îi fac scăpaţi” pe infractori

Când a judecat dosarul de şantaj al lui Sorin Ovidiu Vîntu a fost pentru prima dată când s-a expus mediatic. Presa a relatat despre declaraţia de avere din 2010, în care Dinu a menţionat că soţul său, ”pensionar MAI”, a încasat o pensie de 440.000 lei. La primul termen după dezvăluiri, judecătoarea a secretizat procesul. Ea arăta că ”presa (…) şi-a depăşit atribuţiile, facând aprecieri cu privire la (…) competenţa sau integritatea magistraţilor investiţi cu soluţionarea acestei cauze”. În plus, spunea că ”se supune numai legii şi propriei conştiinţe”.

În 2012 a fost interceptată de DNA într-o casă, netrecută în declaraţia de avere. Cele trei apartamente din oraş le-a închiriat. Pensia soţului ”s-a stabilizat” la 58.000 de lei pe an. Venitul acestuia era completat de şpăgile soţiei.

Magistratul care urăşte publicitatea a intrat, vrând-nevrând, sub lumina reflectoarelor.

Nu a dat nicio explicaţie pentru acţiunile sale

Dinu a făcut echipă cu Cristian Jipa, fostul judecător anchetat în dosarul Cătălin Voicu
Antonela: două căsnicii eşuate şi pasiunea pentru lux

Iubitoare de maşini scumpe, arogantă în sala de judecată şi cheltuitoare de top, fosta preşedintă a secţiei a II-a penală din Tribunal, Antonela Costache (foto) a avut o existenţă zbuciumată. Colegii îi spuneau Antonela SRL, aluzie la faptul că vindea sentinţe în dosare. A debutat la sectorul 2 ca judecator, în 1994, fiind numită prin repartiţie deoarece a avut o medie mare. În 2000 a început să judece procese civile. Din cauza suspiciunilor. Apoi a promovat judecător la Tribunal în penal, unde a avut doua mandate de preşedinte de secţie a câte 6 ani. De două ori a încercat promovarea la instanţa supremă, dar a picat interviul la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

• ANCHET─é de propor╚øii în JUSTI╚ÜIE. CSM verifică cum sunt repartizate dosarele către judecători

De când s-a schimbat procedura de selecţie şi se dă concurs scris, nu a mai participat. Căsătorită cu un avocat, a divorţat şi a pierdut tot în urma partajului. S-a recăsătorit cu un executor judecătoresc dar nici această căsnicie nu a ţinut. A divorţat în decembrie 2011. Între timp, soţul a fost exclus din breaslă şi s-a făcut consultant. Antonela a rămas cu un teren şi cu o casă în Voluntari. În declaraţia de avere apare un Audi TT şi două conturi alimentate cu 132.000 de lei şi 62.000 de euro, sume care urmau a fi disputate în cadrul procesului de divorţ.

Grefierul care manipula sistemul ECRIS era omul de încredere al Antonelei, inclusiv şoferul acesteia. Întro discuţie telefonică este caracterizată de un avocat drept ”fomistă”.

Urmează desfiinţarea completelor

În şedinţele de judecată de la Tribunalul Bucureşti la care mai urmau să participe cele două judecătoare arestate, vor intra judecătorii din planificarea de permanenţă din zilele respective. Planificare care a fost aprobată de jumătate de an. “Conducerea Secţiei, după ce va consulta colectivul, va propune către Colegiul de conducere al Tribunalului, fie modificarea planificărilor, fie eventual desfiinţarea completelor şi distribuirea aleatorie a dosarelor.”, a declarat pentru EVZ, judecătoarea Laura Andrei (foto), preşedintele Tribunalului Bucureşti.

“Să verifice toate instanţele, şi în civil, nu doar în penal”

“Observăm că s-au colectat probe care să dovedească faptul că suspiciunile existente până acum cu privire la posibila manipulare a sistem de distribuire aleatorie a dosarelor în instanţă sunt adevărate. Partea rea din toată această poveste este că vedem întreaga reţea mafiotă compusă din avocaţi grefieri şi judecători care pun Justiţia la dispoziţia infractorilor.” a declarat pentru EVZ expertul anticorupţie Laura Ștefan.

• “ÎNALTA CURTE” DIN VALEA DOFTANEI. Casa conspirativă în care se vindeau sentinţele judecătoreşti, printre borcanele cu murături
Judecătorii cinstiţi să spună ce ştiu
Partea bună este că există procurori şi judecători care dau dovadă de integritate profesională şi care nu se tem să-i ancheteze pe colegii lor atunci când aceştia încalcă legea, a mai arătat Laura Ștefan (foto).

“Este esenţial ca acum Inspecţia Judiciară (n.r. – IJ) a CSM să verifice de o manieră sistematică felul în care se face distribuirea dosarelor în instanţe. Acolo unde găseşte deficienţe care ţin de structura informatică a programului – care-l fac vulnerabil la manipulări abuzive – să recomande modificarea programului informatic. Iar acolo unde depistează urme de fraudare a sistemului să aplice sancţiuni celor care se fac vinovaţi. Dimensiunea anchetei DNA, autorizată de judecători, nu este egalată decât de dimensiunea anchetei desfăşurate în cazul care l-a implicat pe fostul senator Cătălin Voicu. CSM trebuie să ia rapid măsuri pentru lămurirea acestor suspiciuni pentru că ele subminează profund încrederea cetăţenilor în justiţie. Este o ocazie pentru magistraţii integri să vorbească despre neregulile despre care ştiu că au loc în sistemul judiciar.

• Am fost la Casa-buncăr a judecătoarei şpăgare. Antonela Costache, păzită zi ╚Öi noapte de bodyguarzi pentru 7.000 de lei pe lună
Verificările IJ ar trebui să meargă spre instanţele care prezintă un risc mai mare de intervenţii nelegale. Să controleze mai ales acele instanţe care judecă cereri de eliberare condiţionată, dosare privind persoane importante, mari dosare economice sau comerciale şi mari dosare de contencios administrativ, în care mediul privat intră în dispută cu statul”, a subliniat Laura Ștefan.

CSM trebuie să ia rapid măsuri. Este subminată încrederea în Justiţie

Citiţi mai mult: DEZVALUIRI EVZ. Cum a ┬½spart┬╗ programul informatic reţeaua mafiotă din Justiţie – Justiţie > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/dezvaluiri-evz-cum-a-spart-programul-informatic-reteaua-mafiota-din-justitie-1028892.html#ixzz2OA5l3FUl
EVZ.ro

Cea mai facilă metodă de a ”îndruma” un dosar spre un judecător agreat presupune interven╚øia unui grefier în sistem. De altfel, aceasta a fost ╚Öi metoda preferată de arhivarul de la Tribunalul Bucure╚Öti care este cercetat de DNA în dosarul judecătoarelor corupte Viorica Dinu ╚Öi Antonela Costache.

Arhivarul Sorin Vasilescu recunoa╚Öte în acest sens: “Deci, n-am putut ca să îl bage la dumneavoastră”, “Sub nicio formă”, “Pica a doua”.

”Re╚øeta” de la Tribunalul Bucure╚Öti presupunea interven╚øia grefierului pentru direc╚øionarea dosarelor către una dintre cele două sec╚øii penale. Ulterior, ╚Öeful de Sec╚øie trimitea cauzele către completele de judecată din subordine.

Programul are mai multe opţiuni care trebuie bifate, de exemplu urgenţă, minori, arestaţi etc. Grefierul blochează toate completele într-o zi, mai puţin unul, cel la care trebuie să ajungă dosarul. De asemenea, grefierul poate introduce criterii de complexitate eronate pentru a ghida dosarul către un anumit complet.

ECRIS (Electronic Court Register Informational Systems) are ca scop gestionarea informaţiilor despre dosarele şi documentele referitoare la dosare din cadrul unei instituţii juridice din România.

• Reţeaua şpăgarilor din Tribunal. Metodele prin care judecătorii „îi fac scăpaţi” pe infractori

Firma fra╚øilor Iane

Ini╚øial, în perioada 2002 ÔÇô 2005, sistemul a fost dezvoltat ╚Öi administrat de firma Indaco, ai căror ac╚øionari sunt deputatul PNL Daniel Iane – 50%, ╚Öi deputatul Ovidiu Cristian Iane – 50%, costurile fiind bugetate prin fonduri Phare, aproximativ 1,5 milioane de euro. În 2007, compania European Dynamics din Grecia (reprezentată de Velentzas Constantinos) prelua administrarea ECRIS pentru suma de 1,65 milioane de euro ╚Öi promitea noi facilită╚øi.

Hibele sistemului

În raportul pe 2011 al Cur╚øii de Conturi a României, despre ECRIS se spune că prezintă ”caren╚øe în mecanismul de înregistrare a dosarelor, atribuirea electronică a numărului unic de dosar ╚Öi repartizarea aleatorie a primului termen”. Mai mult, documentul arată că există riscul ”dirijării” dosarelor către anumite complete de judecată.

• “Înalta Curte” din Valea Doftanei. Casa conspirativă în care se vindeau sentinţele judecătoreşti
În acest sens, Curtea de Conturi arată că ECRIS ”permite unui justi╚øiabil să investească instan╚øa cu mai multe dosare, având acela╚Öi obiect, consecin╚øele acestui mod de lucru conducând la existen╚øa unor riscuri în activitatea jurisdic╚øională, în sensul că apare posibilitatea ”dirijarii” doar a unuia dintre multiplele dosare cu care a fost investită instan╚øa în aceea╚Öi spe╚øă, urmată de renun╚øarea la celelalte, cu ocazia primului termen. Prin aceste dosare, ”construite” artificial, se denaturează statistica oficială a dosarelor, pe total, pe tipuri de cauze ╚Öi pe judecător etc”, se arată în raport.

Ministerul analizează

Fa╚øă de aceste nereguli, am întrebat Ministerul Justi╚øiei cine administrează în acest moment sistemul ECRIS, cât a costat aplica╚øia ╚Öi între╚øinerea ei ╚Öi măsurile luate pentru a îndrepta aceste caren╚øe, fără a primi un răspuns. Nici dezvoltatorii aplica╚øiei ini╚øiali ai sistemului, fra╚øii Iane, nu au putut fi contacta╚øi pentru a explica dacă aceste vulnerabilită╚øi ale sistemului pot fi remediate.

Citiţi mai mult: RE╚ÜEAUA ╚ÿP─éGARILOR DIN TRIBUNAL. Problemele sistemului de distribuire a dosarelor, ECRIS, nerezolvate de 6 ani – Justiţie > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/problemele-ecris-nerezolvate-de-6-ani-1028816.html#ixzz2OA6VWNQn
EVZ.ro