Oltchimul bun, pe care statul va dori să îl vândă, se naşte săptămâna viitoare. O companie rusă şi una poloneză ar fi interesate
Oltchimul bun, pe care statul va vrea să-l vândă, urmează a se naşte zilele acestea. Practic, pe societatea curată vor fi trecute platformele Râmnicu Vâlcea şi Bradu, drepturile de proprietate industrială, licenţe autorizate, contractele în derulare şi personalul Oltchim – adică tot ceea ce mai poate produce bani. Însă nici vânzarea unui Oltchim primenit nu este sigură.
Până acum s-au arătat interesate companiile Oil Gas Trade, din Rusia, SIF-urile în parteneriat cu Ştefan Vuza, şi acţionarul minoritar polonez PCC în consorţiu cu Fortissimo Capital. Surse din piaţă spun că şanse ar avea ruşii, în spatele cărora s-ar afla chiar gigantul Gazprom.
Oltchimul bun, pe care statul va vrea să-l vândă, se naşte săptămâna viitoare. Practic, în curând vom avea două combinate – unul bun şi unul rău. Cel bun este cel care va conduce activităţile care încă pot fi profitabile şi, mai ales, nu va avea datorii, ceea ce îl va face atrăgător în ochii potenţialilor investitori. Cel rău va fi vehiculul care va fi încărcat cu datorii şi care în cele din urmă va fi băgat în faliment.
Pe societatea curăţată vor fi trecute platformele Râmnicu Vâlcea şi Bradu, drepturile de proprietate industrială, licenţe autorizate, contractele în derulare şi personalul Oltchim, adică tot ceea ce mai poate produce bani – conform economica.net.
De cealaltă parte, pe vechiul Oltchim vor rămâne activele toxice şi cele care nu folosesc activităţii de bază – precum căminele de nefamilişti sau cantinele. Peste toate se pun datoriile în jur de 800 de milioane de euro şi creanţele de recuperat. De aici se va valorifica ceea ce se poate după falimentul Oltchimului vechi.
O parte din datorii ar putea fi recuperate şi din ce vinde Oltchimul bun. Prioritate au statul şi băncile. Numai că datoriile combinatului sunt de 800 de milioane de euro, în timp ce noua entitate s-ar putea vinde cu aproximativ 200 de milioane de euro, sumă insuficientă pentru cei care au ceva de recuperat. Statul are de luat 250 de milioane de euro numai pentru buget, plus alte 160 de milioane prin Electrica. Aceste 160 de milioane de euro au statutul de datorie comercială, deci nu va fi prioritară.
Va fi greu de acoperit volumul mare al banilor care trebuie recuperaţi. Băncile vor rămâne şi ele cu pierderi. Doar BCR şi Banca Transilvania au dat credite către Oltchim care însumează 110 milioane de euro – 72, respectiv 38 de milioane de euro.
Practic, mai mult de jumătate din banii care s-ar obţine dintr-o privatizare a combinatului bun s-ar risipi pentru îndestularea băncilor. Însă statul este cel care are prioritate. Doar că, pentru ca noul Oltchim să aibă acces la finanţare, ar trebui să li se ofere băncilor ceva.
Dacă s-ar obţine 200 de milioane din privatizare, ar rămâne 600 de milioane de recuperat din activele din Oltchimul toxic. Cel mai probabil, acesta va fi vândut pe bucăţi, la preţuri mici.
Însă nici vânzarea unui Oltchim primenit nu este sigură. Până acum s-au arătat interesate companiile Oil Gas Trade, din Rusia, SIF-urile în parteneriat cu Ştefan Vuza, şi acţionarul minoritar polonez PCC, în consorţiu cu Fortissimo Capital.
Surse din piaţă spun că cele mai mari şanse le-ar avea ruşii, în spatele cărora s-ar afla chiar gigantul Gazprom. Se spune că ei ar fi dispuşi să arunce chiar vreo 500 de milioane de euro pe combinat, cu petrochimia de la Piteşti, rafinăria Arpechim Piteşti şi ţevile de transport de ţiţei ale Conpet, care ar urma să fie concesionate pe termen lung.
Condiţionarea de alcătuire a acestui pachet va fi însă problematică. Concret, ruşii ar obţine controlul pe ce înseamnă transportul de ţiţei prin conducte, şi în acest caz decizia nu mai e economică, ci una strategică.
Statul a eşuat anul trecut în încercarea de a privatiza Oltchim, controlată de Ministerul Economiei. Combinatul chimic se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an.
digi24.rodigi24.ro