Roșia Montană – o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolari – DAȚI SHARE, ROMÂNII TREBUIE SĂ ȘTIE!

Postat in 12:27, miercuri, 6 noiembrie 2013

Studiul meu va fi un amalgam de simbolistică, cifre exacte, întrebări și semnale de alarmă, fiind în același timp și un denunț penal adresat autorităților statului.

Roșia Montană este o bibliotecă. Iar o bibliotecă are 3 prețuri:

1. Prețul hârtiei din care sunt făcute cărțile, atunci când le vindem pentru reciclarea maculaturii. “Puțin, foarte puțin”, așa se spunea într-o reclamă. Atunci nu contează dacă sunt cărți de istorie, de economie, de știință, de filosofie, de bune maniere…

2. Prețul de achiziție al cărților. Cine a cumpărat vreodată o carte, știe că acestea nu sunt ieftine. Iar ca să-ți faci o bibliotecă, efortul financiar este considerabil.

3. Cunoștințele conținute. Oricine are o bibliotecă acasă, știe că nu a citit toate cărțile pe care și le-a cumpărat. Și aici nu este vorba despre faptul că nu ați reusit să memorați un dicționar sau vreo enciclopedie. Cartea se citește pentru informație, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este neprețuit, este de sorginte divină. Cărțile sunt izvor de cunoaștere, iar suma lor, biblioteca, ne formează ca oameni, și este izvor pentru alte cărti.

Deci ce facem cu biblioteca Roșia Montană?

1. O dăm la “fier vechi”, așa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigații, resursele naturale (petrol, păduri s.a.) și vom încasa câteva miliarde de euro?

2. O prețuim pentru că o avem și o valorificăm cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred că este motivant să te gândești la 6,3 trilioane de dolari. Apropo. Știti cum se scrie în cifre? Sau cât înseamnă? Să vă ajut: 6.300 miliarde de dolari (șasemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu că știați.

3. O punem în valoare și facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doartaxe pe valoare adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem mașini, din aur facem bijuterii. Și nu doar aurul contează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.

De ce 6,3 trilioane de dolari?

Pentru că în multe declarații ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecțiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roșia Montană se menționează și cantitățile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susținute de inginerul geolog șefAurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupăceanu, de Călin Gabriel Tămaș, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie și Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, precum și de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puțuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare și alte date de identificare.

Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora. Astfel, ele vor fi diferențiate pe culori, după cum urmează:

– culoare roșie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;

– culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;

– culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se știe că însoțesc minereurile de aur și argint.

Folosesc noțiunea de elemente deoarece este știut faptul că acestea se împart în metale, nemetale, metale tranziționale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide și actinide.

Vă prezint și tabelul cu buletinul de analiză din care am extras elementele ce vor fi evidențiate cu culoarea galbenă.

Chimismul apei limpezite (cu steril detoxificate)

	Proba⁽²⁾			TN001 Standard		Proba⁽²⁾			TN001 Standard
	RM1	RM2	RM3	TN001 Standard		RM1	RM2	RM3	TN001 Standard
Cianuri totale⁽³⁾	1,13	5,09	3,29	0,1	Mangan	0,3	0,8	‹ 0,1	1
Cianura slab disociabila⁽³⁾	0,37	0,77	0,22	…	Molibden	0,4	0,3	0,4	…
Thlocianat	70	69	91	…	Sodiu	725	900	705	…
Cianat	390	390	350	…	Niobiu	‹ 0,1	‹ 0,1	‹ 0,1	…
Tiosaruri	‹ 2	‹ 2	2,50	…	Neodim	‹ 0,01	‹ 0,01	‹ 0,01	…
Amoniac	6,6	7,3	25	2	Nichel	0,20	0,40	0,20	0,5
Aur	0,0085	0,043	0,0165	…	Fosfor	‹ 1	‹ 0,5	‹ 1	…
Argint	‹ 0,05	‹ 0,05	‹ 0,05	0,1	Plumb	‹ 1	‹ 1	‹ 1	0,2
Aluminiu	‹ 0,2	0,2	0,20	5	Praseodim	‹ 0,005	‹ 0,005	‹ 0,005	…
Arsenic	0,30	‹ 0,2	0,20	0,1	Rubidiu	0,35	0,35	0,50	…
Bor	0,20	0,2	0,40	…	Sulf	660	1.030	962	…
Bariu	‹ 0,05	‹ 0,05	‹ 0,05	…	Sulfat⁽¹⁾	1.980	3.090	2.886	600
Beriliu	‹ 0,02	‹ 0,05	‹ 0,02	…	Antimoniu	0	0,28	0,06	…
Bismut	‹ 0,02	‹ 0,02	‹ 0,02	…	Scandiu	‹ 0,5	‹ 0,1	‹ 0,5	…
Calciu	401	675	707	300	Seleniu	‹ 5	‹ 5	‹ 5	0,1
Cadmiu	‹ 0,5	‹ 0,1	‹ 0,5	0,2	Silicon	8	6	8	…
Ceriu	‹ 0,01	‹ 0,01	‹ 0,01	…	Samariu	‹ 0,01	‹ 0,01	‹ 0,01	…
Cobalt	0,40	0,40	0,80	1	Staniu	‹ 0,2	‹ 0,2	‹ 0,2	…
Crom	‹ 0,2	‹ 0,2	‹ 0,2	1	Strontiu	1,4	2,1	2,1	…
Cesiu	‹ 0,02	‹ 0,02	‹ 0,02	…	Tantal	‹ 0,005	‹ 0,005	‹ 0,005	…
Cupru	0,10	0,10	0,10	0,1	Terbiu	‹ 0,005	‹ 0,005	‹ 0,005	…
Disprosiu	‹ 0,01	‹ 0,05	‹ 0,01	…	Telur	‹ 0,1	‹ 0,1	‹ 0,1	…
Erbiu	‹ 0,01	‹ 0,05	‹ 0,01	…	Toriu	‹ 0,01	‹ 0,01	‹ 0,01	…
Europiu	‹ 0,002	‹ 0,05	‹ 0,002	…	Titan	‹ 0,2	‹ 0,2	‹ 0,2	…
Fier	0,20	1,4	1,0	5	Taliu	‹ 0,01	‹ 0,01	‹ 0,03	…
Galiu	‹ 0,2	‹ 0,1	‹ 0,2	…	Tuliu	‹ 0,005	‹ 0,005	‹ 0,005	…
Gadoliniu	‹ 0,05	‹ 0,05	‹ 0,05	…	Uraniu	‹ 0,01	‹ 0,01	‹ 0,01	…
Germaniu	‹ 0,5	‹ 1	‹ 0,5	…	Vanadiu	‹ 0,5	‹ 0,5	‹ 0,5	…
Hafniu	‹ 0,1	‹ 0,1	‹ 0,1	…	Wolfram	‹ 0,1	‹ 0,1	‹ 0,1	…
Mercur	‹ 0,01	‹ 0,01	‹ 0,01	0,05	Ytriu	‹ 0,01	‹ 0,01	‹ 0,01	…
Potasiu	142	136	132	…	Yterbiu	‹ 0,01	‹ 0,01	‹ 0,01	…
Lantan	‹ 0,01	‹ 0,01	‹ 0,01	…	Zinc	‹ 0,2	‹ 0,1	‹ 0,2	0,5
Litiu	‹ 0,1	‹ 0,1	‹ 0,1	…	Zirconiu	‹ 0,1	‹ 0,1	‹ 0,1	…
Magneziu	5,4	14,4	8,2	100
Nota: (1) Calculat pe baza presupunerii că sulful total este sulfat. Unități în mg/l Rezultatele sunt în condiții de laborator și pot să nu fie la fel în practică. ‹ Indică nedetectabil în limitele metodei de testare.

Tabelul 1

Pentru prețurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme care tranzacționează unele dintre ele, oprindu-mă la http://www.chemicool.com/ . Trebuie făcută precizarea că acestea sunt niște prețuri orientative, medii, ele suferind o fluctuație în sus sau în jos pe bursă, în funcție de cerere și ofertă. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pură, nu sub formă de oxizi, săruri sau alte forme de prezentare sau paletizare și transport, știut fiind faptul că o puritate scăzută înseamnă și un preț scăzut. Dar aceasta este o altă discuție care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode și cantități de livrare, în funcție de standarde și de cerințele specifice clienților și ofertanților, de posibilitățile de rafinare, cantități și multe alte criterii. De asemenea, contează starea aproape pură, deoarece are prețul cel mai ridicat și mai aproape de realitate, știut fiind faptul că de pildă, lemnul în picioare în pădure are un preț, iar cel prelucrat sub formă de cherestea are alt preț. Bineînțeles că dacă se prezintă și sub formă de mobilă, prețul acestuia crește mult mai mult.

Nr. crt.	Număr atomic	Element	Simbol chimic	Pret USD / 100 grame	Pret USD / 1 gram	Cantitate per tona minereu	Valoare element per tona minereu
1	3	Litiu	Li	27	0,27	–	–
2	4	Beriliu	Be	748	7,48	–	–
3	21	Scandiu	Sc	1.400	14	–	–
4	22	Titan	Ti	661	6,61	1.000	6.610
5	23	Vanadiu	V	220	2,20	2.500	5.500
6	24	Crom	Cr	32	0,32	50	16
7	27	Cobalt	Co	21	0,21	30	6,30
8	28	Nichel	Ni	7,7	0,07	30	2,31
9	31	Galiu	Ga	220	2,20	300	660
10	32	Germaniu	Ge	360	3,60	20	72
11	33	Arsen	As	320	3,20	5.000	16.000
12	34	Seleniu	Se	61	0,61	–	–
13	37	Rubidiu	Rb	1.200	12	–	–
14	38	Strontiu	Sr	100	1	–	–
15	39	Ytriu	Y	430	4,30	–	–
16	40	Zirconiu	Zr	157	1,57	–	–
17	41	Niobiu	Nb	18	0,18	–	–
18	42	Molibden	Mo	44	0,44	10	4,40
19	44	Rutheniu	Ru	1.400	14	–	–
20	45	Rhodiu	Rh	13.000	130	–	–
21	46	Paladiu	Pd	5.833	58,33	–	–
22	47	Argint	Ag	120	1,20	10	12
23	48	Cadmiu	Cd	46	0,46	–	–
24	55	Cesiu	Cs	1.100	11	–	–
25	57	Lantan	La	800	8	–	–
26	58	Ceriu	Ce	380	3,80	–	–
27	59	Praseodim	Pr	470	4,70	–	–
28	60	Neodim	Nd	420	4,20	–	–
29	62	Samariu	Sm	360	3,60	–	–
30	63	Europiu	Eu	135.000	1.350	–	–
31	64	Gadoliniu	Gd	450	4,50	–	–
32	65	Terbiu	Tb	4.040	50,40	–	–
33	66	Disprosiu	Dy	450	4,50	–	–
34	68	Erbiu	Er	540	5,40	–	–
35	69	Tuliu	Tm	7.000	70	–	–
36	70	Yterbiu	Yb	1.400	14	–	–
37	72	Hafniu	Hf	120	1,20	–	–
38	73	Tantal	Ta	450	4,50	–	–
39	76	Osmiu	Os	7.700	77	–	–
40	77	Iridiu	Ir	4.200	42	–	–
41	78	Platina	Pt	13.000	130	–	–
42	79	Aur	Au	5.540	55,40	1,5	83,10
43	80	Mercur	Hg	48	0,48	–	–
44	81	Taliu	Tl	48	0,48	–	–
45	83	Bismut	Bi	39	0,39	20	7,80
46	90	Thoriu	Th	–	–	–	–
47	92	Uraniu	U	–	–	–	–
TOTAL				28.973,91 USD / tona minereu
TOTAL				lipsesc date despre concentrație sau prețuri (thoriu, uraniu)
TOTAL				lipsesc date despre prezență și concentrație

Tabelul 2

Surpriză? Sunt elemente de care nu știați? Și eu am pățit chestia asta și a trebuit să le verific în Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre ele. Și pentru mai multă claritate, am întocmit un tabel cu utilizări ale acestor elemente. În paranteză fie spus, senatorul Haralambie Vochițoiu, vicepreședintele Comisiei pentru Roșia Montană, de profesie inginer minier recunoaște că este vorba despre “48 de metale grele”, fără a preciza care sunt acestea.

Element	Utilizari
Litiu	– aliaje de lagăre (împreună cu sodiul și calciul) – dezoxidant, desulfurizant și degazant pentru cupru – prepararea tritiului ³H, intră în compoziția agenților de răcire din reactoarele nucleare – baterii și acumulatori electrici – lubrifianți pentru temperaturi înalte
Beriliu	– transparența la raze X îl recomandă pentru fabricarea ferestrelor și a tuburilor pentru radiații X – în industria aerospațială pentru sateliți și vehicule spațiale – în reactoarele nucleare, ca moderator, agent absorbant sau reflector pentru neutroni – aliaje speciale de Cu pentru scule, proiectile
Scandiu	– aliaje de aluminiu-scandiu pentru componente din industria aerospațiala, echipamente sportive și de pescuit – în rafinarea petrolului (izotopul ⁴⁵Sc ca agent de urmărire) – ca îngrășământ
Titan	– aliaje de Fe, V, Mo pentru aliaje puternice și ușoare în industria aerospațiala (motoare cu reacție, proiectile, nave spațiale) – costume de scafandru autonome pentru adâncimi mari – uz militar – procese industriale (chimie și petro-chimie, uzine de desalinizare, hârtie) – medicină (proteze și implanturi ortopedice și dentare, instrumentar) – bijuterii, telefoane mobile, automobile, industria agro-alimentară – pigment TiO₂ pentru vopsea albă
Vanadiu	– aliaje de oțel și titan pentru scule de mare viteză, motoare de avion, aeronautică – aliaje cu galiu pentru magneți și superconductori – catalizator pentru anumite reacții chimice
Crom	– îmbunătățește proprietățile oțelului la coroziune, duritate și rezistența la rupere – galvanizare, catalizator pentru anumite reacții chimice, coloranți, colorarea verzuie a sticlei, detergenți
Cobalt	– izotopul radioactiv ⁶⁰Co este utilizat la radioterapia cu raze gamma – îmbunătățește proprietățile oțelului, componente pentru aeronautică și motoare, galvanizare – pigmenți albastru și galben pentru colorarea ceramicii și a sticlei – aliaje cu Samariu pentru magneți permanenți
Nichel	– aliaje de oțel inoxidabile – baterii NiCd și acumulatori Ni-MH – magneți permanenți
Galiu	– termometre medicale (din cauza toxicității mercurului) – spectacole de ”magicieni” (linguri care se topesc în palmă) – semiconductori, leduri și diode laser, panouri fotovoltaice, oglinzi
Germaniu	– semiconductori, tranzistori și circuite integrate – spectroscopie și detecție infraroșie – catalizatori și aliaje
Arsen	– semiconductori, leduri și diode laser, fotoconductori – ignifugarea lemnului, insecticide, tăbăcărie – mărește duritatea aliajelor, muniția de vânătoare (plumbul pentru alice) – pirotehnie (focuri albe – indian), coloranți (galben regal pentru vopsele de ulei)
Seleniu	– catalizator pentru multe reacții chimice – industria sticlei, pentru decolorarea ei sau colorarea în roșu – celule solare și fotoelectrice, toner fotografic, camere de filmat, redresarea curentului electric, copiatoare, luxmetre, explozibili – îmbunătățește lucrabilitatea aliajelor de Cu și oțel – șampoane anti-mătreață – medicamente pentru creștere și disfuncții reproducătoare
Rubidiu	– fotocelule, tehnica vacuumului – artificii (culoare roșie) – sticlărie și ceramică – datarea rocilor cu ⁸⁷Ru
Strontiu	– pirotehnie (culoare roșu aprins) și rachete de semnalizare – ceasuri atomice – producerea tuburilor catodice pentru televiziunea color – pasta de dinți, terapia cancerului cu ⁹⁰Sr care este radioactiv
Ytriu	– pietre zirconia, monitoare pentru computere, lentile foto și video, becuri economice – îmbunătățește duritatea aliajelor de aluminiu și magneziu – izotopul radioactiv ⁹⁰Y (produs în reactoarele nucleare de uraniu) se folosește la tratarea diferitelor tipuri de cancer – fabricarea superconductorului YBCO (la – 178 ^OC) – filtre pentru microunde, comunicații pentru sateliți – fabricarea televizoarelor color (culoarea roșie) – camere de ardere pentru motoarele de rachetă
Zirconiu	– stomatologie și implantologie, bijuterii – moderator pentru reactoarele de fisiune – catalizator în multe reacții chimice – în aliaj cu Li se folosește pentru absorbția CO₂
Niobiu	– obținerea oțelurilor inoxidabile, criogenice și refractare – motoare de avion și echipamente rezistente la temperaturi înalte – obtinerea de superconductori – bijuterii
Molibden	– crește duritatea și elasticitatea oțelului, rezistența termică și la coroziune – fabricarea avioanelor și rachetelor, lubrifianți pentru temperaturi ridicate – catalizator în industria petrolieră – fabricarea tranzistoarelor, lampi cu halogeni, medicină nucleară și lămpi röntgen
Rutheniu	– este folosit pentru creșterea durității platinei și paladiului – în aliajele de titan, un adaus de 0,1 % mărește considerabil rezistența la coroziune – un aliaj de Ru-Mo are proprietăți de supraconductor – este folosit la contactele electrice din întrerupătoarele de Pt și Pd – catalizator pentru multe reacții chimice – bijuterii, computere – izotopul radioactiv ¹⁰⁶Ru este folosit în tratamentele cu citostatice a bolilor tumorale
Rodiu	– element de aliere pentru platină – catalizator pentru anumite reacții chimice – strat de acoperire prin galvanizare sau vaporizare pentru instrumente optice și bijuterii – contacte electrice
Paladiu	– catalizatori pentru automobile și pentru industria petrolieră – instrumente chirurgicale, contacte electrice, bijuterii, ceasuri – purificarea hidrogenului (absoarbe de până la 900 de ori volumul propriu de hidrogen)
Argint	– este folosit în electrotehnică și electronică – numismatică, bijuterii, industria fotografică, oglinzi – stomatologie, instrumente medicale, proteze, utilizare germicidă
Cadmiu	– baterii NiCd – aliaje pentru lagăre – electroplacare – pigmenți, televizoare alb-negru și color – celule fotovoltaice (împreună cu Te)
Cesiu	– izotopul radioactiv ¹³³Ce este folosit ca oscilator cuantic pentru ceasuri atomice, fiind etalon pentru Sistemul Internațional de Unități la baza definirii etalonului pentru secundă – substanță de umplutură pentru lichidele de forat folosite pentru a atenua găurirea din timpul forării – izotopul radioactiv ¹³³Ce este folosit în medicină, măsurători și hidrologie – generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termică în energie electrică – aparate pentru recunoașterea optică a caracterelor, fotomultiplicatori, camere video, materiale fotosensibile, detectoare de radiații gama și raze X, magnetometre, lasere de mare energie, lămpi fluorescente, redresoare cu vapori – utilizări în biologia moleculară, catalizatori în chimie – izotopul radioactiv ¹³³Ce poate fi folosit în dispozitive de dispersie radiologică (”bombe murdare”) – atenționare de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică
Lantan	– este folosit pentru acumulatorii NiMH utilizați la automobilele hibride ( o baterie pentru Toyota Prius necesită aproximativ 10 kg de La) – catalizator în cracarea petrolului – ochelari pentru infraroșu, lentile pentru telescoape
Ceriu	– aliaje de aluminiu, amnare, pietre de brichete – catalizatori pentru automobile – medicamente pentru tratarea și prevenirea infecțiilor celor arși și imunosupresive
Praseodim	– este folosit la fabricarea magneților permanenți de mare intensitate pentru motoare și generatoare electrice folosite la mașinile hibride și turbine eoliene – este folosit pentru acumulatorii NiMH folosiți la automobilele hibride – aliaje pentru motoare de avion – ochelari pentru sudori și suflătorii de sticlă – aliaje pentru amnare și pietre de brichetă – pigmenți pentru sticlă și emailuri – stroboscoape
Neodim	– magneți permanenți pentru computere, telefoane mobile, echipamente medicale, jucării, motoare, turbine eoliene, sisteme audio – lasere pentru tratarea cancerului și epilare, pentru tăierea și sudarea oțelurilor – ochelari de protecție pentru suflătorii de sticlă – pigmenți pentru sticlă și emailuri – aliaje pentru amnare și pietre de brichetă
Samariu	– magneți permanenți pentru microelectronică, generatoare eoliene, radare – catalizator pentru unele reacții chimice – lasere cu raze X – datare radioactivă – izotopul ¹⁴⁹Sm este adăugat în barele de siguranță din reactoarele nucleare – izotopul radioactiv ¹⁵³Sm este folosit în tratarea mai multor tipuri de cancer – superconductori
Europiu	– tuburi fluorescente, monitoare – absorbant în reactoarele nucleare – elemente de siguranță fosforescente pentru eurobancnote
Gadoliniu	– îmbunătățește rezistența la temperaturi înalte și la oxidare a oțelurilor – aplicații în domeniul microundelor, monitoarelor – substanțe de contrast pentru imagistica de rezonanță magnetică
Terbiu	– monitoare TV și display-uri pentru smartphone – substanțe de contrast pentru lumina ultravioletă – elemente de siguranță fosforescente pentru eurobacnote – filme pentru înregistrări magneto-optice – magneți pentru motoare electrice folosite la mașinile hibride și generatoare eoliene – microfoane, fibră optică
Disprosiu	– materiale absorbante pentru reactoare nucleare – senzori, microfoane, traductori – fabricarea CD-urilor și a hard-disk-urilor – lămpi de mare putere pentru cinematografie – laseri
Erbiu	– bare de control în reactoare nucleare – pigmenți pentru sticlărie – filtre fotografice absorbante pentru lumina infraroșie – lasere medicale
Tuliu	– surse portabile de raze X – lasere, aliaje speciale cu alte metale rare – elemente de siguranță fosforescente pentru eurobancnote
Yterbiu	– surse portabile de raze X – îmbunătățește proprietățile oțelului inoxidabil – laseri – catalizatori în industria chimică – detectori seismici
Hafniu	– bare de control pentru reactoare nucleare folosite la submarine – lămpi stroboscopice, catozi pentru echipamente electronice – aliaje speciale pentru aplicații aerospațiale, motoare de rachetă – procesoare pentru computere
Tantal	– filamente pentru tuburi vidate – condensatoare și rezistențe de mare putere – instrumente și implanturi chirurgicale și dentare – oțeluri refractare
Osmiu	– aliaje foarte dure împreună cu alte metale platinice – implanturi cardiace, scanări de amprente, vârfuri de penițe
Iridiu	– fabricarea creuzetelor – aliajele IrPt sunt folosite la confecționarea termoelementelor – aliajele IrOs sunt folosite la fabricarea vârfurilor de penițe – contacte electrice de mare putere – izotopii radioactivi sunt folosiți în radioterapia cancerului
Platina	– confecționarea bijuteriilor – echipamente de laborator, medicină dentară – contacte electrice, magneți permanenți – catalizatoare pentru autovehicule și alte procese din chimie
Aur	– bijuterii, numismatică, broderii, coroane dentare – preparate culinare extravagante – scuturi pentru sateliți, acoperiri pentru vizierele costumelor spațiale – microelectronică, tehnică fotografică – izotopul radioactiv ¹⁹⁸Au este folosit în tratarea anumitor forme de cancer
Mercur	– termometre, barometre, manometre, tensiometre, filtre acusto-optice – cercetări științifice, stomatologie, electrochimie, amalgame, cosmetică, fungicide – explozibili brizanți – pigmenți, semiconductori – extragerea aurului, argintului și a platinei – lămpi redresoare de curent alternativ, lămpi pentru raze ultraviolete
Taliu	– raticide și insecticide – semiconductori, sticlă optică pentru infraroșii, celule fotovoltaice – detectoare de radiație gamma
Bismut	– medicină, cosmetică – detectoare și sisteme de stingere a incendiilor – muniție
Thoriu	– combustibil pentru reactoare nucleare – ThO₂ este folosit pentru materiale ceramice rezistente la temperaturi înalte – lentile și echipamente științifice
Uraniu	– uraniul sărăcit se folosește la blindaje și proiectile de uraniu sărăcit, ecrane pentru radiații, containere de transport pentru materiale radioactive – combustibil pentru reactoare nucleare – bombe nucleare de diferite tipuri

Tabelul 3

În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roșia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Cel puțin așa reiese din planul exploatării prezentat în tabelul de mai jos.

Planul exploatării miniere pe cariere (milioane tone)
Anul	Cariera Cetate		Cariera Cîrnic		Cariera Orlea		Cariera Jig		Total
Anul	Minereu	Steril	Minereu	Steril	Minereu	Steril	Minereu	Steril	Minereu	Steril
0	1,3	7,0	0,3	0,1	–	–	–	–	1,6	7,1
1	4,2	6,1	15,0	7,2	–	–	–	–	19,2	14,5
2	3,2	6,2	17,2	8,5	–	–	–	–	20,4	14,6
3	5,0	6,4	13,5	10,1	–	–	–	–	18,5	16,5
4	11,0	9,9	4,9	9,2	–	–	–	–	15,9	19,1
5	0,5	0,2	15,3	19,0	–	–	–	–	15,8	19,2
6	–	–	14,5	20,5	–	–	–	–	14,5	20,5
7	–	–	13,1	21,9	–	–	–	–	13,1	21,9
8	1,0	6,0	5,3	7,1	4,1	2,2	3,2	6,3	13,5	21,5
9	1,5	6,3	11,1	16,2	–	–	–	–	12,5	22,5
10	2,7	15,2	3,5	2,1	3,4	0,3	4,3	3,6	13,9	21,1
11	11,9	15,3	–	–	0,2	5,9	0,8	0,8	12,9	22,1
12	2,3	2,9	–	–	13,1	14,1	–	–	15,4	17,0
13	4,1	3,3	–	–	11,4	4,3	–	–	15,6	7,6
14	15,1	16,2	–	–	–	–	–	–	15,1	16,2
Total	63,9	102,0	113,6	121,9	32,2	26,8	8,3	10,7	218,0	261,5
Notă: Valorile totale sunt rotunjite.

Tabelul 4

Sunt prezentate și date estimative privind cantitățile de aur și argint. Bineînțeles, aici nu sunt incluse situațiile în care se vor găsi filoane de aur și argint, care ar putea crește de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantitățile de aur și argint obținute.

Rezerve exploatabile
Zăcământ	Minereu (milioane tone)	Conținuturi de metal		Metal recuperabil		Raport steril:util
Zăcământ	Minereu (milioane tone)	Au g/t	Ag g/t	Au t	Ag t	Raport steril:util
Cetate	63,9	1,49	5,66	95,1	361,7	1,60
Cîrnic	113,6	1,62	9,74	184,0	1106,5	1,07
Orlea	32,2	1,18	2,23	38,0	71,8	0,83
Jig	8,3	1,62	10,65	13,4	88,4	1,29
Total	218,0	1,52	7,47	330,5	1628,4	1,20

Tabelul 5

Și acum să facem o scurtă recapitulare a tabelelor pe care vi le-am prezentat. În tabelul 2, valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului și a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Bineînțeles, vor fi unii care vor spune că nu am menționat nimic despre costurile de extracție, de prelucrare, carburanți, energie electrică, costul cianurilor și al explozibililor, salarii și tot felul de impozite etc. Cu toate acestea, raportul între valoarea elementelor și valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1. Adică din acei 6 dolari, statul roman va plăti costurile necesare mentenantei exploatării dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectați de cianurile folosite și metalele grele rezultate etc.

Dar să nu mă pierd într-o dizertație inutilă (pentru moment). Având valoarea unei tone de minereu și știind cantitățile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:

28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD

= 6.316,312 miliarde USD

= 6,316 trilioane USD

Uimire! Înseamnă că proiectul Roșia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!! Și asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor evidențiate pe fond galben (Tabelul 1) și nici pe cele evidențiate cu culoare albastră. Este foarte posibil să se poată extrage multe tone din fiecare element care nu a participat la precedentul calcul. Și poate s-ar dubla sau tripla această valoare. Dar eu nu pot decât să fac speculații. În schimb, aș prefera să pun întrebări.

Cum mi-aș proteja această imensă sumă de bani? La această valoare, aproape că nu ar mai conta costurile de exploatare, salarii, redevențe, taxe, carburanți, energie electrică, șpăgi, promovare în media și acțiuni de lobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dacă ar fi cea asumată prin proiect sau accidentală. Este ca și cum aș face o simplă operație matematică: cât înseamnă un infinit împărțit la doi? Tot un infinit. Dar un infinit împărțit la trei? Tot infinit. De ce infinit? Pentru că de atât timp ar avea nevoie un om ca să câștige aceasta sumă, indiferent de pregătire, loc de muncă sau naționalitate. În valoare absolută, nu ar conta dacă ești miner român la Roșia Montană sau broker american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vieți, iar celălalt doar de o sută de mii. Și nu încercați să faceți calculele, pentru că am ales aleator numărul de vieți. Aș putea să le schimb între ele și tot nu ar conta, pentru că în timp ce minerul doar muncește și câștigă, celălalt poate să mai și piardă într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.

Am adus aminte de șpăgi și acțiuni de lobby? Cu banii aceștia aș putea cumpăra orice guvern, aș putea cumpăra o majoritate dintre parlamentari (indiferent cărui partid aparțin) care să-mi creeze un cadru legislativ favorabil. Aș putea cumpăra oricâți consilieri locali sau gazetari și orice om s-ar putea intersecta cu interesele mele și m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-aș putea cumpăra oricât timp de emisie aș dori la orice televiziune sau radio și oricât spațiu publicitar în orice spațiu media. Cât m-ar putea costa? Eu estimez între 2 și 4 miliarde de dolari.

Dar eu aș face altceva cu banii aceștia. Pentru că eu sunt român și patriot. Cu banii aceștia cred că ne-am putea permite ca țară (din punct de vedere financiar și tehnologic) să ne exploatăm singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se găsesc în minereurile de la Roșia Montană. Și tot ar mai rămâne foarte mulți bani. Și cred că ne-am putea permite (din punct de vedere financiar dar nu și tehnologic) o Stație Spațială Românească, o bază permanentă pe Lună și una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionare și dezvoltare. Și tot ne-ar mai rămâne foarte mulți bani. Și cred că ne-am putea permite câteva mii de kilometri de autostradă (din punct de vedere financiar și tehnologic) și asfaltarea tuturor șoselelor și străzilor din țară, cu tot cu spăgile aferente. Și tot ar mai rămâne foarte mulți bani. Și cred că ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii feroviare naționale (și din punct de vedere financiar dar și tehnologic). Și tot ar mai rămâne foarte mulți bani. Și cred că ne-am putea permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct de vedere financiar, tehnologic nu se pune problema), astfel încât să nu mai fie nevoie să ne cumpărăm aspirină și pansament la intrarea în spital, să nu mai fie nevoie să dăm șpagă doctorilor, iar ei să nu mai fie nevoiți să o ia. Și tot ar mai rămâne foarte mulți bani. Și cred că ne-am putea permite să ne reparăm școlile, să le dotăm laboratoarele, să ne plătim profesorii. Iar cu ajutorul lor am putea face Roșia Montană Valley, așa cum americanii au Sillicon Valley. Și tot ar mai rămâne foarte mulți bani. Și aș mai putea continua lista cu niște pensii decente. Și tot ar mai rămâne foarte mulți bani. Și s-ar crea sute de mii de locuri de muncă. Și tot ar mai rămâne foarte mulți bani. Aștept propuneri pentru modalități de cheltuire a altor sume de bani. Și tot ar mai rămâne foarte mulți bani.

Entități interesate de Roșia Montană

Ar mai fi o discuție despre cine este interesat de exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană. Pe internet am găsit o multitudine de firme, mai vechi sau mai noi, funcționale sau desființate, cu sedii mai mult sau mai putin fictive, în diverse paradisuri fiscale. Abundă internetul de diverse scheme și conexiuni între acestea, mai ceva ca într-o teorie a conspirației. O să enumăr doar câteva dintre ele, fără a avea pretenția că acestea sunt toate și fără a putea preciza care este rolul fiecăreia dintre ele:

– Starx Resources Ltd. (?);

– Gabriel Resources Ltd. („Gabriel Jersey”) – simbol GBU pe bursa din Vancouver;

– CARTEL BAU – S.A.;

– FORICON – S.A.;

– COMAT TRADING – S.A.;

– Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold”);

– Deva Gold S.A.;

– Castle Europa Ltd.;

– Castle Europa S.A.;

– Euro Gold Resources S.A.;

– ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION – S.A. (RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com ) ;

– European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com);

– Paulson & Co Inc (New York, NY);

– Electrum Strategic Holdings (New York, NY);

– Newmont Canada Limited;

– Newmont Mining, SUA;

– BSG Capital Markets;

– Grupul Barry Steinmetz;

– Gabriel Resources, cu sediul în Yukon (Canada);

– Gabriel Resources, cu sediul în Insulele Barbados;

– Gabriel Resources, cu sediul în Olanda;

– Rom Aur SRL;

– Baupost.

Ar fi interesant de știut cine sunt aceste firme, care este obiectul lor de activitate, cărei legislații se supun. Pentru că este greu de crezut că o firmă cu sediul într-un paradis fiscal trebuie să se supună vreunui control riguros cu privire la activitatea minieră, în situația în care este foarte posibil să nu existe legislație specifică. Astfel se însumează toate facilitățile și lipsa reglementărilor din toate aceste țări și paradisuri fiscale. În aceste condiții se demonstrează că o eventuală tragere la răspundere a RMGC pentru nerespectarea diferitelor obligații și promisiuni asumate va fi, practic, imposibilă.

Accidente asociate mineritului cu cianuri

Un aspect care se trece cu vederea este cel al accidentelor asociate cu mineritul cu cianuri. Lista este lungă și cuprinde accidente în diferite locuri de exploatare, de pe toate continentele. Voi enumera doar câteva dintre acestea:

1971, 30 octombrie – Certej, Hunedoara, România – 300.000 metri cubi din ruperea digului și alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare duce la moartea a 89 de oameni, 76 răniți și importante pagube materiale;

1982 – Zortman, Montana – 52.000 galoane de cianuri contaminează rețeaua de apă potabilă a orașului Zortman – Zortman-Landusky Mine;

1989-1990 – Nevada – 8 scurgeri de cianuri, aproximativ 900 kg de cianura – Echo Bay Company’s McCoy/Cove gold mine;

1993 – Summitville, Colorado, USA – contaminări cu cianuri și metale grele pe o lungime de 17 mile a râului Alamosa; mina a fost deschisă în 1986 și închisă în 1992 – Galactic Resources Ltd;

1994 – Marriespruit, Africa de sud – după o ploaie torențială, un baraj de decantare cedează; 17 morți;

1995 – Manila, Filipine;

1995 – Omai, Guyana – cedarea unui baraj duce la revărsarea a peste 3,2 milioane metri cubi de soluții cu cianuri într-un râu și afectarea a 23.000 de locuitori din aval – Cambior mining company’s Omao gold mine;

1996 – Homestake Mine South Dakota, USA;

1997 – Gold Quarry Mine Nevada, territory of Western Shoshone, USA – o defecțiune duce la deversarea a peste 245 de mii de galoane de cianuri în doi afluenți locali;

1998, apilie – Los Friles, Spania – un baraj cedează și deversează peste 1,3 miliarde de galoane de acizi și săruri de metale grele în râul care se află la baza acestuia;

1998, 29 mai – South Dakota, USA – aproape 7 tone de cianuri sunt deversate de la Homestake Mine în afluentul Whitewood Creek din munții Black Hills, rezultând o masivă poluare a apei și o cantitate mare de pești morți;

2000 – Baia Mare, România – o deversare de cianuri și metale grele în Tisa și Dunăre; otrăvește rezervele de apă și omoară fauna acvatică pe o lungime de peste 400 km din Romania, Ungaria și Yugoslavia;

2000, 30 iunie – Papua Noua Guinee – prin râul Tinto Lihir se deversează cianuri în ocean;

2001, octombrie – Ghana – mii de metri cubi de cianuri și metale grele dintr-un baraj s-au revărsat în timpul operațiilor de minerit în Wassa West District;

2001, noiembrie – China – 11 tone de cianură sodică lichidă s-au revărsat într-un afluent al râului Luohe în provincia Henan;

2002, 16 mai – Nevada, USA – scurgeri de cianuri (aproximativ 24.000 de galoane) la Twin Creeks Mine; în alt accident 230.000 metri cubi de deșeuri toxice sunt deversate în Arizona;

2002, 9 iunie – Nevada, USA – scurgeri de cianuri la Denton – Rawhide Mine;

2003, ianuarie – Honduras – scurgeri masive de cianuri la mina San Andrés;

2003, 14 ianuarie – North Atlantic Autonomous Region, Nicaragua – scurgeri de cianuri în râul Bamban, 12 copii morți – Hemconic / Greenstone în Bonanza, Canada;

2003, 29 mai – Wassa East District, Ghana – scurgeri de cianuri la Tarkwa Gold Mine;

2003, 2 decembrie – USA – deversări de cianuri la mina Briggs, Balleratt;

2004, 11 ianuarie – Ghana – scurgeri de cianuri în râul Kubreko – Bogoso Gold Limited, subsidiara a Golden Star Resources;

2004, 30 ianuarie – guvernul australian confirmă prin rapoarte scurgeri de cianuri în pânza de apă freatică – Kalgoorlie Gold Mine;

2004, 18 martie – România – 10 tone de substanțe toxice și cianuri se scurg în Siret; un accident similar a mai fost și în 2001;

2004, 25 iunie – guvernul chinez raportează 7 cazuri de scurgeri de cianuri în ultima săptămână, soldată cu 21 morți;

2004, 7 august – Papua Noua Guinee – scurgeri de cianuri la dezafectarea minei Misima;

2004 – 23 octombrie – Ghana – scurgeri de cianuri dintr-un iaz de decantare în râul Aprepre – Bogoso Gold Limited, Canada;

2005, 20 iunie – mina de aur Phu Bia, Laos – scurgeri de cianuri ce afectează populația piscicolă și aproximativ 100 de localnici – Pan Australian Resources;

2005, 11 și 31 octombrie – Rapu Rapu, Filipine – scurgeri de deșeuri toxice – Lafayette Mining’s Rapu Rapu;

2005, 28 noiembrie – Romania – poluare cu cianuri la exploatarea Borșa și contaminarea Tisei;

2006, ianuarie – Cehia – o scurgere de cianuri provoacă daune populației piscicole din fluviul Elba;

2006, 18 iunie – Ghana – o scurgere de cianuri provoacă intoxicarea mai multor membri aparținând unor comunități locale și daune populației piscicole;

2007, din 6 aprilie până în 11 iulie – Zamboanga, Filipine – un iaz de decantare se scurge în râul Siocon, otrăvindu-l cu deșeurile toxice – Toronto Ventures Inc., Canada;

2009, mai – Ahafo Gold Mine, Ghana – scurgeri de cianuri ale firmei Newmont Mining Corporation, Denver;

2009, 8 octombrie – Barrick Gold mine, Tanzania – deversări de nămoluri toxice în râu, 20 morți;

2010, 4 octombrie – Kolontar, Ungaria – spargerea peretelui unui rezervor cu reziduuri toxice; volumul revărsării este estimat la 700.000 – 1.000.000 metri cubi; 8 morți și peste 150 de răniți; 40 de kilometri pătrați contaminați; unda de poluare a ajuns până în Dunăre – MAL, Ungaria;

2011, 31 octombrie și 29 decembrie – compania Hambledon Mining Kazakhstan – scurgeri de cianuri dintr-un baraj de decantare;

2012 – compania Boliden, Suedia – 9 accidente.

De asemenea sunt raportate și accidente datorate transportului cianurilor sau actelor teroriste:

1994, februarie – Africa de Sud – 10 mineri sunt uciși când un bazin de decantare se sparge și îngroapă o parte din instalații sub un strat de nămoluri cu cianuri;

1998, 20 mai – Kumtor, Kirgistan – un camion care transporta cianură sodică (1.762 kilograme) cade de pe un pod și contaminează râul Barskoon; 4 morți și 2.006 de pacienți tratați pentru otrăvire;

2000, martie – Papua Noua Guinee – un elicopter ce transporta 1 tonă de cianură sodică anhidră se prăbușește lângă mina Tolukuma, contaminând zona;

2002, februarie – Australia – 400 litri de cianuri sunt deversate în nordul Australiei, afectând fauna locală;

2002, 17 mai – Texas, USA – o încărcătură de 10 tone de cianuri este furată din Wisconsin, fiind recuperată integral la o distanță de 500 mile în Brownsville, Texas;

2002, 28 mai – Mexic – aproximativ 8 tone de cianură sodică anhidră folosită la o exploatare de argint este furată dintr-un transport; această încărcătură nu a fost recuperată în ciuda unei desfășurări impresionante de forțe ale poliției, ridicând serioase temeri din partea oficialităților în privința toxicității acesteia în Mexic și USA;

2003, 13 februarie – New York, USA – spitalele din New York sunt puse în stare de alertă din cauza unui posibil atac terorist cu cianuri, suplimentându-se dozele de antidot din secțiile de urgență;

2003, 5 aprilie – Taiwan – mai mult de 100 de persoane sunt spitalizate după răsturnarea unui camion ce transporta cianuri; dezastru ecologic până la revărsarea în mare prin portul Taichung.

Accidente și cedări de baraje

Un aspect demn de luat în seamă este acela al înălțimii barajelor sau al iazurilor de decantare la care s-au produs accidente, acestea având o înălțime mai mică de 50 metri. Din documentele care ni se prezintă reiese că barajul de la Roșia Montană va avea o înălțime de 185-200 de metri, va fi din argilă impermeabilizată (cea mai ieftină soluție din punct de vedere economic, dar nu și tehnic) și o suprafață de 360-600 ha.

Printre cauzele care conduc la accidente în cazul barajelor se pot enumera:

– materiale de construcție și tehnologii ieftine, sub standarde (barajul Gleno din Italia, care prin distrugerea sa a cauzat 356 de morți);

– erori de proiectare (barajul South Fork din USA, care prin cedarea sa a provocat uciderea a 2.209 de oameni);

– instabilitate geologică în timpul exploatării, datorită umplerii și golirii barajului, sau în situații de ploi torențiale prelungite (cedarea barajului Malpasset din Franta a cauzat moartea a 423 de oameni);

– alunecări de teren care pot dezlocui mari cantități de apă din baraj, pe care să le arunce peste înălțimea barajului (în cazul barajului Vajont din Italia, valul rezultat a avut aproape 200 m înălțime și a cauzat moartea a aproximativ 2.000-2.500 de oameni);

– deficiențe în întreținerea barajului și a instalațiilor aferente (cedarea barajului Val di Stava din Italia a cauzat 268 de morți);

– precipitații extreme (cedarea barajului Shakidor din Pakistan a cauzat aproximativ 70 de morți; cedarea barajului Banqiao din China în 1975 a provocat moartea a 171.000-230.000 de oameni, aproximativ 6 milioane de construcții distruse și 11 milioane de sinistrați);

– erori umane și deficiențe în proiectare și exploatare (cedarea barajului Dale Dike Reservoir din Anglia a cauzat 244 de morți; cedarea barajului Buffalo Creek a dus la moartea a 125 de oameni);

– infiltrații și eroziuni, mai ales la barajele de pământ (cedarea barajului de pământ Teton din USA a cauzat 11 morți);

– cutremure;

– acte de sabotaj.

Bineînteles că oricare dintre aceste cauze pot duce la cedarea barajului de la Roșia Montană sau altfel spus a barajului de la Corna (dacă aceasta va fi locația aleasă). Iar prin cedarea barajului s-ar polua cu cianuri, metale grele și alte reziduuri toxice valea Arieșului, a Mureșului, a Tisei inferioare, a Dunării, de la Belgrad până la vărsarea în Marea Neagră, inclusiv Delta Dunării. Iar dintre localitățile mari afectate de-a lungul acestei poluări s-ar putea enumera Alba Iulia, Deva, Arad, Szeged, Belgrad și toate orașele care se situează de-a lungul Dunării. Când spun afectate, mă gândesc doar la faptul că foarte multe localități situate de-a lungul acestei unde de poluare își iau apa potabilă pentru consumul populației chiar din Arieș, Mureș, Tisa, Dunăre. Astfel, pentru o lungă perioadă de timp, aceste localități vor bea doar ”apă plată cu lămâie”. Dar cedarea barajului de 185 de metri implică în primul rând un efect cinetic, determinat de revărsarea unor enorme cantități de apă, noroi și substante toxice care ar duce la moartea a mii sau zeci de mii de oameni, distrugeri directe a foarte multe clădiri și construcții, un număr greu de anticipat de răniți și sinistrați, contaminarea cu aceste deșeuri a mai multor zeci de mii de hectare, distrugerea florei și a faunei etc. Toate aceste pagube nu știu dacă pot fi acoperite dintr-o garantie de câteva milioane de dolari. Sau se preferă un miner mort unuia șomer? Dar cu victimele care nu sunt mineri ce facem? Este mai mediatică exprimarea ”o balerină a murit în urma cedării barajului”? Sau ”100 de copii au murit otrăviți de apele revărsate” are un impact mai mare? Ținând cont că exploatarea de la Roșia Montană se va întinde pe o durată de 16-17 ani, iar barajul va rămâne pentru următoarele zeci sau sute de ani, posibilitatea unor accidente asociate exploatării și barajului devine reală.

ASDSO (Association of State Dam Safety Officials) – Autoritatea de Stat Americanăpentru Siguranța Barajelor are o evidență ce conține 173 de accidente și 587 de incidente, doar în perioada 1 ianuarie 2005 – iunie 2013. De precizat că prin incident se înțelege situația în care fără intervenție s-ar fi ajuns la cedarea barajului.

Poluarea cu cianuri

În lume se produc anual aproximativ 1,1 milioane de tone de acid cianhidric, din care circa 6% este folosit pentru producerea cianurilor necesare exploatărilor miniere auro-argentifere. Restul de 94% este folosit în aplicații industriale la fabricarea plasticului, adezivi, cosmetice și produse farmaceutice, procesarea produselor alimentare, aditivi, îngrășăminte și ierbicide etc.

Cianura este folosită în multe exploatări auro-argentifere din Europa, în Suedia, Grecia, Finlanda, Spania, Ucraina, Turcia, Portugalia. În toată Europa sunt folosite aproximativ 1.000 de tone de cianuri in fiecare an, dintr-un total de aproximativ de 40.000 de tone folosite pe întreg mapamondul. Iar din această cantitate, la Roșia Montană se preconizează folosirea a 13.000 de tone anual, pentru o perioadă de minim 14 ani. Asta în situația că nu se mai dorește prelungirea exploatării. Totuși, această cantitate enormă ar reprezenta aproximativ o treime din consumul mondial pentru o singură exploatare. Nu este un pic cam mult, ținând cont că mai sunt câteva zeci de exploatări miniere în lume care folosesc tehnica cianurării? Și asta în ciuda faptului că rezervele estimate nu se încadreaza în topul celor mai mari și rentabile exploatări de aur și argint din lume.

Iată lista Top 10 din 2010 cu cele mai mari exploatări auro-argentifere din lume:

1. Grasberg Gold Mine – această mină este situată în Indonesia și produce aproximativ 2.025.000 uncii de aur anual, conform raportului prezentat de Rio Tinto Plc. Mina este exploatată de Freeport-McMoRan Copper & Gold Inc. Pe lângă aur se mai extrage și argint și cupru.

2. Muruntau Gold Mine – această mină este la aproximativ 400 km de capitala Uzbekistanului și produce aproximativ 1,8 milioane de uncii de aur anual. Mina este exploatată de compania de stat Navoi Mining and Metallurgical Combinat.

3. Carlin-Nevada Complex – această mină se află în statul Nevada, USA și a produs aproximativ 1,735 milioane de uncii de aur. Este deținută de Newmont Mining Corp. și include exploatări de suprafață și de adâncime.

4. Yanacocha Gold Mine – această mină se află în nordul statului Peru și este cea mai mare din America de Sud, cu o producție de 1,46 milioane de uncii de aur. Este exploatată de Newmont Mining și deținută de Newmont Mining and Buenaventurda, o companie peruviană.

5. Goldstrike (Betze Post) Gold Mine – această mină se află în nord-vestul statului Nevada, USA și a produs 1,24 milioane de uncii de aur. Este deținută de Barrick Gold Corp.

6. Cortez Gold Mine – mina este situată în sud-vestul statului Nevada și a produs 1,14 milioane de uncii de aur. Este deținută de Barrick Gold.

7. Veladero Gold Mine – această mină se află în Argentina și a produs 1,12 milioane de uncii de aur. Este deținută de Barrick Gold Corp.

8. Lagunas Norte Gold Mine – această mină se află aproape de centrul statului Peru și a produs 808 mii de uncii de aur. Este deținută de Barrick Gold Corp.

9. Lihir Gold Mine – această mină se află în Papua Noua Guinee și a produs 790.974 uncii de aur. Este deținută de Newcrest Mining Ltd., cel mai mare producător australian de aur.

10. Super Pit/Kalgoorlie – această mină este situată în vestul Australiei și a produs 788 mii de uncii de aur. Este deținută în părți egale de Barrick Gold Corp. și Newmont Mining Corp.

Datele despre exploatarea Roșia Montană menționează cele mai mari rezerve de aur și argint din Europa, cu o cantitate minimă de 4,78-5,42 milioane de uncii de aur și 24,2-29 milioane de uncii de argint și o cantitate maximă estimată de 10,1 milioane de uncii de aur și 47,6 milioane de uncii de argint.

Însumând cantitățile de aur extrase de primele zece mine se obține o producție de aproximativ 12.906 mii de uncii de aur. Ceea ce, folosind sistemul Troy de măsurare a aurului, unde o uncie de aur este egală cu 31,1034 grame ne conduce la o producție însumată de aproximativ 401 tone de aur, reprezentand 15,86% din producția mondială de aur a anului 2010 care a fost de 2.528 tone de aur, în condițiile în care consumul anual de cianuri este de aproximativ 40.000 tone. Totuși, pentru o cantitate mai mică de aur, proiectul Roșia Montană are nevoie de 182.000 de tone de cianură, ceea ce ar însemna consumul mondial de cianuri pe aproape cinci ani. Asta înseamnă că pentru proiectul Roșia Montană se folosește de mai mult de 30 de ori mai multă cianură decât în orice altă exploatare similară de pe glob.

Sau cantitățile de aur sunt mult mai mari, sau se mai exploatează și alte elemente despre care nu se face referire, procese tehnologice secrete și intenționat nedezvăluite pentru aprobare și includere în valorificare și impozitare, exportarea șlamului și procesarea acestuia în altă parte etc. Citatul: “În contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcămîntul.” se regăsește în toate articolele din presă care fac referire la proiectul Roșia Montană.

Presupunând că nu sunt accidente de-a lungul procesului tehnologic și că o mare parte din cianura folosită este refolosită, totuși o parte din aceasta se va regăsi în steril. Și pe măsura ce se va aduna tot mai mult steril, va fi și tot mai multă cianură. Din datele prezentate de persoanele interesate de acest proiect nu reiese ce procent din cantitatea folosită se va regăsi în haldele de steril și apoi în lacul de acumulare. Dacă ar fi doar un procent și tot s-ar acumula câte 130 tone în fiecare an. Iar în decursul a 14 ani s-ar aduna 1.820 de tone de cianură.

”Cianura este o substanță extrem de toxică iar fabricarea, transportul, manipularea și neutralizarea ei trebuie să fie gestionate cu atenție. Totuși, prezintă un avantaj major pentru mediu, deoarece se descompune rapid (se biodegradează sub incidența radiației ultraviolete) în condiții atmosferice normale devine inertă, iar compușii rezultați în urma proceselor de degradare, hidroliză, adsorbție, etc din iazul de decantare sunt foarte stabili (practic inerți în mediul format în iaz o dată cu depozitarea sterilelor de procesare), nu există posibilitatea de bioacumulare ca în cazul mercurului sau metalelor grele, de exemplu.”

”După decantare, apa este recirculată în proces; în iaz, pe toată perioada staționării, au loc procese: de degradare/descompunere naturală a cianurilor, de hidroliză, volatilizare, fotooxidare, biooxidare, complexare/ decomplexare, adsorbție pe precipitate, diluție datorită precipitațiilor etc. ”

”Cea mai mare parte (90%) din cantitatea de cianuri degradată (media de 50%) se realizează prin hidroliză/volatilizare sub formă de acid cianhidric. ”

Aceste 3 citate sunt extrase din documentația oferită de RMGC pentru obținerea autorizației de mediu. Să înțelegem că cea mai mare parte din cianura din baraj se va evapora? În ce condiții de temperatură (vară/iarnă; zi/noapte), umiditate (secetă/precipitații), presiune, luminozitate (zi/noapte; cer senin/noros), vânt (viteză, direcție). Care este suprafața afectată de această evaporare? Dacă spunem un perimetru cu raza de 50 km e mult sau un perimetru cu raza de 100 km e puțin? Mă interesează pentru că mă aflu la mai puțin de 100 km în linie dreaptă față de Roșia Montană. Eu sunt din Sibiu, dar în situația mea pot fi și ceilalți concitadini și locuitorii din Alba Iulia, Cluj și Deva. Fără să mai trebuiască să enumăr toate localitățile de pe o rază de 100 km, este vorba despre cel puțin 2 milioane de locuitori. Și mă interesează dacă îmi sunt afectate condițiile de mediu. Oare o pasăre poate să traveseze barajul în zbor sau este afectată chiar migrația păsărilor? Pentru că sunt sigur ca de transhumanță nu mai poate fi vorba pe o rază de cel puțin 100 km. Nu vreau să mă gândesc la ce vor fi supuși locuitorii din preajma barajului. Cei care dezvoltă o oarecare imunitate la cianuri și metale grele se califică automat pentru viitoarele misiuni NASA care vor avea loc în medii ostile?

În cazul cedării barajului, vor fi mai multe milioane de locuitori afectați din România, Ungaria, Croația, Serbia, Moldova, Ucraina. Aceștia vor fi pierderi colaterale pentru cei care sunt interesați doar de partea financiară a proiectului Roșia Montană? Cât costă viața unui om, în situația în care firma RMGC pune la dispoziția statului român doar câteva milioane ca asigurare pentru situații neprevăzute și accidente? Știați că familiile victimelor accidentului de la Lockerbie (cursa Pan Am Flight 103) au primit câte 10 milioane de dolari fiecare? În situația unui dezastru al proiectului Roșia Montană mai mult ca sigur că firma RMGC își va declara falimentul, iar banii de asigurare poate vor fi insuficienți pentru o coroană de flori necesare fiecărei victime ce trebuie înhumată. Iar noi va trebui să învățăm să trăim cu această frică pentru cel puțin 100 de ani de acum încolo. Și va trebui să și plătim pentru acest proiect. Pentru că RMGC oferă doar 150 milioane de dolari pentru mentenanță și operațiunile de supraveghere ale acestui baraj, deși Agenția de Mediu a SUA a evaluat aceste costuri la 2,6 miliarde de dolari.

Conform datelor pe care le pun la dispoziție autoritățile, proiectul va implica escavarea a peste 500 milioane de steril necesar sau rezultat al cianurării pe un perimetru de 1.258 hectare, se vor șterge de pe hartă 4 munți, se va săpa un crater gigantic de aproximativ 8 km diametru ce va fi vizibil din spațiu. Astfel, proiectul RMGC va fi poate cel mai mare proiect de exploatare auriferă din lume, iar riscurile sunt greu de comparat cu orice alt exemplu de exploatare de acest gen. Trebuie să ne amintim că România nu este o țară pe 2 continente și NU NE PERMITEM un deșert cu cianuri într-o țară europeană, cu atât mai mult cât este țara noastră.

Metode de extragere a aurului fără cianuri

Proiectul RMGC presupune folosirea unor cantități enorme de cianură și exclude din start orice altă variantă de exploatare.

Cea mai nouă metodă de extragere a aurului și argintului din minereu aparține unui cercetător român Jack Goldstein. Acesta împreună cu echipa pe care o conduce a și brevetat o metodă de extragere cu tiosulfat de sodiu și amoniac, care nu este toxică, nu produce reziduuri toxice, permite recuperarea celorlalte elemente din minereu, are un randament comparabil cu cianurarea (dacă nu mai bun) și are costuri de operare mai scăzute decât cianurarea.

O altă metodă care câștigă teren este biomineritul. Aceasta este 100% ecologică și este folosită în Chile, Australia, Brazilia și Africa de Sud. Dr. Karen Olsson-Francis de la Universitatea Open din Milton Keynes, Anglia este unul din cercetătorii implicați în dezvoltarea acestei metode.

O echipă de cercetători din cadrul Universității Northwestern din USA condusă de Fraser Stoddart dezvoltă o metodă de extragere a aurului utilizând amidonul de porumb. Prin această metodă la care participă și dr. în chimie Zhichang Liu se încearcă separarea aurului de alte materiale, printre care platina, paladiul și multe altele.

Prin procedeul Haber Gold folosit de firma cu același nume din Canada se obțin multe avantaje comparativ cu metoda cianurării. Metoda folosește substanțe chimice care nu sunt toxice, recuperează mai mult aur și mai repede decât metoda cianurării și este mai ieftină decât această metodă extrem de poluantă.

Separarea gravitațională se bazează pe diferența de densitate (greutate specifică) dintre aur (19,6) și mineralele din jur (2,5-3).

Flotația face ca aurul să iasă la suprafață prin mijloace fizico-chimice în timp ce celelalte minerale se scufundă.

Amalgamarea este o metodă la care s-a renunțat datorită toxicității mercurului folosit și care creează mari probleme de sănătate și poluare.

Acestor metode li se mai pot adăuga multe altele în funcție de concentrațiile elementelor din minereu, de interesul pentru anumite elemente care sunt mult mai prețioase decât aurul și argintul și care sunt deficitare pe piața mondială, de particularitățile de extracție pentru aceste elemente (altele decât aur si argint) și care pot face ca aurul și argintul să fie produse secundare. Nimeni nu explică de ce la acest proiect consumul de cianură este cu peste 3.000% mai mare. Și asta în situația în care nu se fac precizări cu privire la restul substanțelor care participă la acest proces tehnologic, cantitățile folosite și gradul lor de periculozitate și multe alte detalii.

În aceste condiții trebuie interzisă exploatarea minereurilor auro-argentifere cu cianuri pe teritoriul României. E o tendință care se manifestă pe plan european, dar căreia i s-au opus tocmai europarlamentarii români.

În Siria este scandal din cauza folosirii gazului sarin. Indiferent cine l-a folosit. Și au murit 1.000-1.500 de oameni nevinovați. La Roșia Montană se vor folosi 13.000 tone de cianuri pe an. Câți oameni trebuie să moară pentru ca cineva să facă ceva?

Terorism nuclear, financiar-bancar și ecologic

Secretomania din jurul proiectului Roșia Montană, acțiunile de lobby și de promovare în media, neclarități cu privire la acționariat, implicarea a numeroși parlamentari, miniștri și persoane cu intenții vădite de susținere a proiectului, lipsa de transparență din jurul proiectului, deciziile pripite și discutabile de avizare fac ca acest proiect să fie învăluit de o aură de incertitudine cu privire la siguranța și securitatea exploatării și vulnerabil la diverse tipuri de atac terorist.

Care sunt consecințele în cazul unui atac terorist sau de sabotaj asupra instalațiilor și a barajului de acumulare? Cine răspunde pentru pierderile de vieți omenești, pierderile materiale directe și cele rezultate dintr-o poluare masivă cu cianuri și metale grele? Cine răspunde pentru situația în care barajul cedează în urma unor precipitații care nu au fost luate în calcul sau alunecări de teren din cauze geologice care au fost ascunse în faza de avizare a proiectului sau dacă barajul cedează în urma miilor de microseisme provocate de exploziile necesare dislocării minereului din munte sau chiar a unui seism care depășește calculele inițiale?

Elementele europiu, terbiu și tuliu sunt folosite la producerea elementelor de siguranță fosforescente pentru eurobancnote și mai nou pentru bancnota de 100 de dolari americani. Pe lângă metodele de identificare recomandate de băncile centrale europene și americane, mai sunt și metode care țin de securitatea acestor bancnote și care sunt cunoscute de un număr restrans de persoane. Astfel, dacă în cadrul proiectului Rosia Montana se obțin și aceste elemente, dar despre care ”nimeni nu știe nimic”, este posibil ca totuși câteva persoane să aibă cunoștință despre așa ceva. Iar dacă aceste elemente ajung în posesia falsificatorilor de bani, s-ar putea ca la un moment dat piața financiară și bancară a lumii să fie inundată cu zeci sau sute de miliarde de euro și dolari falși. O asemenea situație poate fi asimilată cu noțiunea de terorism financiar-bancar și poate provoca haos pe piețele financiare ale lumii, dezechilibru în economiile statelor puternic industrializate și poate alimenta cu bani reali terorismul internațional. Iar în fața acestuia, nimeni nu e imun.

În tabelele 1,2 si 3 am arătat că între elementele ce se găsesc în cadrul proiectului Roșia Montană se află thoriu și uraniu, care sunt radioactive. De asemenea, multe dintre elementele prezente în aceste tabele au și izotopi radioactivi, cu diferite perioade de înjumătățire. În situația în care doar se neagă prezența acestora, în condițiile în care corupția atinge niște nivele greu de imaginat și exprimat, nu cred că e greu pentru anumite grupuri să sustragă unul sau mai multe containere cu astfel de substanțe. Nu vor fi de ajuns și sigur nu au tehnologia de fabricare a bombelor atomice, dar e suficient pentru fabricarea de dispozitive de dispersie radiologică. Poate vi se va părea că e o glumă proastă, dar aici trebuie amintit și accidentul de la Mihăilești din 24 mai 2004, unde au fost 18 victime. De asemenea trebuie amintit și incidentul din 16.07.2011 din gara CFR Giurgiu, când au fost furate componente militare (16 focoase pentru rachete) dintr-un tren ce transporta efecte militare. Și asta în timp ce paza era asigurată de jandarmi. În locul unui singur camion se pot folosi mai multe, iar printre acestea se poate afla și un astfel de container. În astfel de condiții, nu cred că mai contează unde s-ar putea întâmpla așa ceva, ținând cont de contaminarea radiologică. S-ar putea impune evacuarea unui oraș din cauza radiațiilor fără a avea o explozie nucleară. Ar fi similar accidentului de la Cernobâl din 1986 sau a celui de la Fukushima din 2011. Nu are sens să dezvolt ideea pentru că nu vreau să dau idei celor interesați, ci doar să trag un semnal de alarmă.

Monopolul și corupția ajută RMGC

Prin privatizarea CFR Marfă către GFR se poate obține o poziție de monopol regional pentru transportul feroviar de marfă. Trebuie avut în vedere faptul că o companie cu capital românesc care a căpușat ani de zile compania de stat CFR Marfă este acum în așteptare pentru un răspuns din partea Consiliului Concurenței. Dar asta e pe plan local. Pe plan regional, GFR desfășoară operațiuni în creștere în Grecia, Croația, Bulgaria, Ungaria, Austria, Moldova, Serbia, efectuând transporturi pe tot cuprinsul Europei. Prin poziția de monopol se poate realiza evacuarea rapidă a șlamului rezultat din operațiunile de la Roșia Montană, cu ieșire spre rutele maritime și spre uzinele de prelucrare din Europa și restul lumii.

Trebuie amintit că senatorul Haralambie Vochițoiu, vicepreședinte al Comisiei pentru Roșia Montană a declarat că aproximativ 142.000 tone de material aurifer au fost scoase din țară, sub pretextul unor analize efectuate în Canada și Australia. Este de presupus că acestea au fost transportate cu trenul de la locul de extracție și până într-un port românesc sau din țările vecine. Cu ce companie feroviară și apoi maritimă, în baza căror acte, facturi, documente de export? De ce sunt întrebări fără răspuns?

Este interesant punctul de vedere al Consiliului Concurenței chiar dacă privatizarea CFR Marfă către GFR a eșuat de această dată. Pentru că patronul și-a anunțat intenția de a participa la următoarele 100 de licitații de privatizare ale CFR Marfă.

Proiectul Roșia Montană valorează peste 6.300 miliarde dolari

Nr. crt.	Țara	Datoria publică (total)	Datoria publică (% PIB)	PIB pe cap de locuitor	PIB nominal
1.	Japonia	13.700 miliarde dolari	233,1 %	33.994 dolari	5.880 miliarde dolari
2.	SUA	12.800 miliarde dolari	85,5 %	47.184 dolari	15.130 miliarde dolari
3.	Germania	2.790 miliarde dolari	81,8 %	37.591 dolari	3.560 miliarde dolari
4.	Italia	2.540 miliarde dolari	120,5 %	31.555 dolari	2.200 miliarde dolari
5.	Franța	2.260 miliarde dolari	85,4 %	33.820 dolari	2.760 miliarde dolari
6.	Marea Britanie	1.990 miliarde dolari	80,9 %	35.860 dolari	2.460 miliarde dolari
7.	Canada	1.250 miliarde dolari	82,4 %	39.600 dolari	1.564 miliarde dolari
8.	Rusia	169,2 miliarde dolari	9 %	59.616 dolari	2.021 miliarde dolari
9.	România	51 miliarde euro	34 %	≈ 7.000 euro	140 miliarde euro

Tabelul 6

În cadrul tabelului de mai sus sunt prezentate câteva date despre datoria publică, raportul între datoria publică și PIB, PIB-ul pe cap de locuitor și valoarea PIB-ului. Aceste țări fac parte din Grupul celor Opt (G8) la care am adăugat și România pentru comparația statistică. Valorile din acest tabel sunt influențate de cursul valutar, bursă, conflicte internaționale, materii prime, modificări legislative, baze de calcul în care sunt incluși mai mulți sau mai puțini parametri, datorii asumate pe plan intern sau extern etc. Astfel, în SUA datoria publică a fost plafonată la 16.700 miliarde de dolari, nivel care a fost atins în toamna anului 2013 și care asteaptă să fie rezolvată la nivel legislativ.

Dar în situația în care valoarea proiectului Roșia Montană este de cel puțin 6.300 miliarde de dolari s-ar putea spune că ”viitorul sună bine”. Dacă facem raportul între această sumă și populația României de 20.121.641 persoane (conform Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011) rezultă o valoare de aproximativ 313.000 USD/persoană. E drept că această valoare s-ar raporta la durata de exploatare, dar tot nu e o sumă de neglijat.

Întrebarea evidentă este de ce nu exploatăm noi ca țară aceste bogății fabuloase? De ce trebuie să fim slugi în loc să fim stăpâni? În situația în care ne vom exploata noi aceste rezerve am putea să aducem în economie cel puțin 10 miliarde de dolari anual pentru următoarele sute de ani. Dar asta înseamnă că trebuie să naționalizăm aceste rezerve în interesul statului român. Și când spun statul român mă gândesc la:

– cei care l-au votat pe președintele Traian Băsescu;

– cei care au votat USL, PDL, UDMR și celelalte partide;

– cei care nu au votat;

– toată populația acestei țări care trăiește pe teritoriul național sau este plecată din țară din diverse motive;

– toate minoritățile naționale;

– bisericile recunoscute pe plan național aparținătoare oricărui cult confesional;

– toți bugetarii (medici, profesori, funcționari publici, militari etc.);

– toți cei care activează în câmpul muncii, pensionarii, copiii;

– cei care se află în penitenciare;

– cei care se odihnesc în cimitire;

– toate construcțiile care se află pe teritoriul României;

– istoria noastră (Burebista, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu …);

– oamenii de știință și de cultură pe care i-a dat acest popor și opera lor (Brâncuși, Enescu, Eliade, Coandă …);

– lista poate continua pe multe pagini, dar nu include politrucii și persoanele care din interese meschine și cu metode ilegale doresc să-și însușească doar pentru ei o parte din orice înseamnă statul român.

Având în vedere cele prezentate în acest material, propun următoarele:

– interzicerea cianurării ca metodă de extragere minieră pe tot cuprinsul țării;

– interzicerea exploatării gazelor de șist și a petrolului prin metoda fracturării hidraulice;

– naționalizarea rezervelor miniere strategice în interesul statului român;

– tragerea la răspundere penală și trimiterea în judecată a celor care au întreprins acțiuni de subminare a economiei naționale, corupție, trafic de influență, asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni, înaltă trădare. Aici am și eu o întrebare: imunitatea parlamentară conferă protecție în cazuri de subminare a economiei naționale și înaltă trădare? Bineînțeles că de anchete și încadrarea juridică se vor ocupa organele abilitate ale statului.;

– cu ajutorul Academiei Române, a institutelor de cercetare, a universităților, a societății civile și a oricăror alte organisme naționale cu atribuții și responsabilități specifice, să se construiască un program național de dezvoltare, exploatare și prelucrare a resurselor naturale naționale. Spun asta pentru că nici o resursă națională nu constituie apanajul vreunui politician sau demnitar pe care să o folosească în interes personal.;

– stabilirea unor metode de extracție și exploatare care să nu producă impacturi ecologice majore și posibile accidente cu pierderi uriașe de vieți omenești și efecte catastrofice greu de reparat;

– construirea de unități de prelucrare (fabrici, combinate) a minereurilor extrase, pe teritoriul țării evitându-se astfel exportul de materii prime;

– prin construirea de capacități de prelucrare se vor crea mii și zeci de mii de locuri de muncă, care se vor întinde pe durata a multor zeci de ani;

– crearea unui cadru legislativ astfel încât să nu se mai ajungă în situații de acest gen.

Date de contact

Și pentru ca acest material să fie un denunț penal este nevoie să-mi dau datele de contact:

APOSTOL DORU CONSTANTIN

str. **** nr. ***

Sibiu

Tlf.: 0735/370,387

Mai jos atașez un tabel cu persoanele și instituțiile căror le va fi adresat acest material, astfel încât acestea să poată întreprinde demersurile necesare pentru soluționarea proiectului Roșia Montană.

Nr. crt.	Destinatar	Adresa de e-mail
1.	Președintele României	procetatean@presidency.ro
2.	Noua Republică – Mihail Neamțu	contact@nouarepublica.ro
3.	www.rosiamontana.org – ONG	alburnusmaior@ngo.ro
4.	Curtea Constituțională	ccr@ccr.ro
5.	SRI	relatii@sri.ro
6.	Mihai Răzvan Ungureanu	mru@forta-civica.ro mru.dreapta@gmail.com
7.	Europa FM (ptr Moise Guran)	stiri@europafm.ro
8.	Cristian Tudor Popescu	online@gandul.info publicitate@gandul.info
9.	Radu Banciu	contact@radubanciu.ro
10.	Academia Romană	ihaiduc@acad.ro dan.berindei@acad.ro hera@acad.ro otiman@acad.ro mstefan@acad.ro hermina@acad.ro
11.	Realitatea TV	martorocular@realitatea.net noisuntemtinta@realitatea.net
12.	B1 TV	stiri@b1tv.ro
13.	CSAT	csat@presidency.ro
14.	AIEA	official.mail@iaea.org iaeany@un.org iaeage@unog.ch mel@iaea.org
15.	Cotidianul	office@cotidianul.ro
16.	Radu Moraru	redactie@nasul.tv
17.	Ziare.com	sugestii@ziare.com
18.	Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție	sesizare@mpublic.ro
19.	Avocatul Poporului	avp@avp.ro
20.	Consiliu Superior al Magistraturii	secretar_general@csm1909.ro inspectie@csm1909.ro relatiicupublicul@csm1909.ro csm-presa@csm1909.ro
21.	DIICOT	diicot@mpublic.ro diicot_bt_sibiu@mpublic.ro
22.	DNA	anticoruptie@pna.ro
23.	MAI	petitii@mai.gov.ro
24.	CEPOL	info@cepol.europa.eu director@cepol.europa.eu communications@cepol.europa.eu
25.	INTERPOL	contact@interpol.int
26.	Guvernatorul BNR	info@bnro.ro
27.	Aurelian Pavelescu	voteazapavelescu@yahoo.com
28.	SIE	relatii_presa@sie.ro relatii_publice@sie.ro
29.	Europarlamentul European	redactia-ro@europarl.europa.eu sajto-hu@europarl.europa.eu envi-press@europarl.europa.eu indu-press@europarl.europa.eu econ-press@europarl.europa.eu jaume.duch@europarl.europa.eu presse-conf@europarl.europa.eu
30.	Greenpeace	info@greenpeace.ro irina.bandrabur@greenpeace.ro ionut.cepraga@greenpeace.ro doina.danciu@greenpeace.ro alexandru.riza@greenpeace.ro lorena.stoica@greenpeace.ro supporter.services.int@greenpeace.org pressdesk.int@greenpeace.org pressdesk.eu@greenpeace.org
31.	Descopera.ro	contact@descopera.ro
32.	Mediafax	marketing@mediafax.ro redactie.online@mediafax.ro
33.	Ziarul Financiar	editorweb@zf.ro zf@zf.ro zf24@zf.ro
34.	Humanitas	secretariat@humanitas.ro
35.	ASE Bucuresti	rectorat@ase.ro
36.	Universitatea Politehnică București	cabinet.rector@upb.ro sim@upb.ro calin@tsocm.pub.ro v_stanciu@aero.pub.ro
37.	Universitatea Transilvania Brașov	rectorat@unitbv.ro f-sim@unitbv.ro f-ct@unitbv.ro f-seaa@unitbv.ro
38.	Deputat Remus Cernea	remuscernea.ro@gmail.com remus.cernea@cdep.ro
39.	Eugenia Vodă	www.eugeniavoda.ro
40.	Biserica Ortodoxă Română	cancelaria@arhiepiscopiabucurestilor.ro secretariatma@yahoo.com arhiepiscopia@reintregirea.ro episcopiaoradiei@yahoo.com episcop@episcopiadevei.ro secretariat@mitropolia-clujului.ro
41.	Secret Service – Romania	011-40-21-200-3462
42.	FBI	1-800-225-5324 disaster@leo.gov
43.	NSA	nsaarc@nsaarc.net smallbusiness@nsa.gov
44,	Institutul Geologic al României	office@igr.ro lorentz.diana@igr.ro

Tabel 7

Acest mail îl voi trimite și tuturor cunoscuților cărora le am adresele de mail și pe care îi rog să facă la fel. Astfel, poate vom reuși să sensibilizăm autoritățile și clasa politică și să devenim cu adevărat o societate civilă și o democrație. De asemenea îl voi posta pe Facebook cu rugămintea ca fiecare să-l ”share-uiască” astfel încât acest material să fie citit de cât mai multe persoane. Astfel fiecare va refuza sticla cu cianură pe care ne-au pregătit-o cei de la RMGC.

”Când vom termina nedreptatea? Atunci când cei care nu sunt victime, vor simți la fel de multă indignare ca cei care sunt.”

Solon, sec.7, conducător atenian

Vă mulțumesc pentru atenția acordată,

ing. Doru ApostolPS 1 – Acesta e materialul la care lucrez de aproape 2 luni. Astept parerea dvs despre acesta. Tot ce scrie acolo e verificabil 100%, in carti, media si internet. Sper sa va placa. Am facut aceasta adaugare la sugestia unui cititor, caruia ii multumesc.

PS 2 – Era sa uit un lucru foarte important – IMNUL NATIONAL – de actualitate, mai mult ca oricand: DESTEAPTA-TE ROMANE!

Sursa : http://apostoldoru.blogspot.ro

Similare

in Reportaj

3 Responses to Roșia Montană – o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolari – DAȚI SHARE, ROMÂNII TREBUIE SĂ ȘTIE!

axe sâmbătă, 16 noiembrie 2013
Toate bune si frumoase in expunerea d-voastra. Nu am cunostinte de specialitate si partial m-ati convins. Imi pun si eu o multime de intrebari de bun simt cred in legatura cu secretomania din jurul contractului, a proiectelor, a avizelor, consider la randul meu ca redeventa este intr-adevar prea mica, ca problema metalelor rare (altele decat aurul si argintul)este nerezolvata sau la fel de secretos rezolvata ca si celelalte, suspiciunea de coruptie nu numai ca n-a disparut dar s-a inmiit…. Mi-ar place ca exploatarea miniera de la RM sa fie facuta de statul roman. Am totusi si in acest caz cateva intrebari:1)de unde banii necesari achizitionarii unei tehnologii ultraperformante in scopul inceperii exploatarilor 2) ce garantii am avea ca statul roman va elimina toate conditiile de risc enumerate chiar de dv.? 3)Ce garantii si de la cine am avea in legatura cu ultraperformanta tehnologiilor ce vor fi folosite ?

In alta ordine de idei, de ce amestecati gazele de sist cu proiectul RM ? Daca La RM as pute fi de acord in buna parte cu dv., in problema INDEPENDENTEI energetce a Romaniei fata de Rusia (si nu numai) am o parere diametral opusa. Exploatarea gazelor de sist este relativ noua in lume. Se foloseste cu succes in America, mai nou, se foloseste cu succes in Polonia. Si mai nou ! Anglia se pregateste sa-si exploateze gazele de sist,Ucraina a semnat deja contracte pentru exploatarea gazelor de sist cu Chevrom si Shell, in ciuda manipularilor uriase la care a fost supusa populatia (ca si populatia Romaniei) de catre agentii Moscovei. Ucrainienii au inteles perfect ce urmareste Rusia, noi NU !!! Dam exemple stupide si idioate precum: Franta se opune exploatarii poluantelor gaze de sist, dar nimeni nu-si pune si simpla intrebare de ce ? Raspunsul e simplu, simplu. Pentru ca Franta are rezolvata independenta energetica de catre zeci (sute ?) de centrale nucleare si pentru ca producatorii de energie nucleara se opun cu vehementa si urla ca exploatarea gazelor de sist este periculoasa. Dar am si aici o intrebare: Este lipsita de riscuri producerea energiei in centralele atomo electrice ? Care din cele doua are aria de distrugere mai mare ? Care din cele doua polueaza mediul mai puternic si pentru zeci, chiar sute de ani ?
Revin. Noi ce asteptam ? ACUM avem o mare oportunitate, de a deveni chiar exportatori de gaz. Asteptam ca piata europeana sa fie ocupata de exporturile americane, poloneze, englezesti, ucrainiene ? Iar vrem sa ramanem de caruta ?
- mimi joi, 19 decembrie 2013
  De unde bani pentru stat, din imprumuturi bancare. Cand se vrea se face,dar n u se vrea.
  Credeti oare ca firmele straine creaza locuri de munca? Ma nindoiesc,au ei angajati lor.
  Ar trebui sa ne uitam si la polonezi ce s-a intamplat,sa avem o idee de ce bine ne va fi daca intrainam rezervele tarii.
boramarius sâmbătă, 14 decembrie 2013
Ne dorim repornirea mineritului în Apuseni pentru că mineritul aduce locuri de muncă și pune o pâine pe masă oamenilor, pentru a-și creşte copiii liniștiți, ca odinioară

Roșia Montană – o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolari – DAȚI SHARE, ROMÂNII TREBUIE SĂ ȘTIE!

Similare

3 Responses to Roșia Montană – o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolari – DAȚI SHARE, ROMÂNII TREBUIE SĂ ȘTIE!

Leave a Response

Arhiva

PUBLICITATE

PARTENERI MEDIA

Roșia Montană – o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolari – DAȚI SHARE, ROMÂNII TREBUIE SĂ ȘTIE!

Partajează asta:

Similare

3 Responses to Roșia Montană – o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolari – DAȚI SHARE, ROMÂNII TREBUIE SĂ ȘTIE!

Leave a Response

Arhiva

PUBLICITATE

PARTENERI MEDIA