Zilierii pot fi contractați să muncească în siturile arheologice
Legea nr. 52/2011, cea care reglementează munca desfășurată de zilieri, a suferit recent mai multe modificări, adoptate la începutul acestei săptămâni în Senatul României. Printre noile reglementări aduse acestui act normativ, intrat în vigoare acum doi ani, se numără și un amendament, depus și susținut de senatorul PNL Remus Daniel Nițu, care vine în sprijinul arheologilor. La inițiativa parlamentarului liberal, experții muzeelor se pot baza în munca lor în siturile arheologice și pe zilieri, printre domeniile unde se poate presta muncă necalificată cu carater ocazional fiind incluse și activitățile de cercetare-dezvoltare în științele sociale și umaniste – clasa 7220 (săpăturile arheologice).
Propunerea de includere a acestui domeniu pe lista activităților care pot fi făcute de zilierii a plecat în urma unei discuții cu directorul Muzeului Județean de Istorie Vâlcea, Claudiu Tulugea, care a susținut necesitatea reglementării acestor activități, făcute până acum mai mult clandestin. ”Cercetările arheologice sistematice care se defășoară pe suprafețe mari nu pot fi făcute doar de arheolog, în cele mai multe cazuri fiind nevoie și de muncitori care să îl ajute pe expert la decoperarea terenului sau, cum se spune în termeni arheologici, să se ajungă de la nivelul actual de călcare la nivelul preistoric de călcare, adică descoperirea primelor artefacte. Până acum era destul de dificil de angajat un zilier, în majoritatea cazurilor aceștia fiind aduși mai mult «la negru», iar includerea săptărilor arheologice pe lista activităților care pot fi făcute cu zilieri nu poate fi decât benefică. Nu poți contracta muncitori pe o perioadă lungă de timp, deoarece nu se poate determina cât va dura descracarea de sarcină arheologică. Pot fi câteva zile, pot fi câteva luni, sau chiar mai mult, fiind destul de dificil să le normăm munca, deorece din momentul cercetării arheologice sistematice, muncitorului nu-i mai revine decât rolul de a scoate pământul din sit, restul fiind făcut de către expert”, a precizat directorul Muzeului Județean Vâlcea.
„Mi se părea firesc ca și cei care muncesc în siturile arheologice să beneficieze de aceleași condiții ca și zilierii din alte domenii în condițiile în care multe muzee din țară apeleză la ajutorul lor. Cazul concret, pe care l-am discutat cu directorul Muzeului Județean din Vâlcea, Claudiu Tulugea, a fost cel al sitului arheologic Buridava Romană de la Stolniceni, unde în anii 90 s-au făcut cercetări de către arheologul Gheorghe Bichir în colaborare cu arheologii Muzeului Județean și unde s-a folosit forța de muncă din zonă. De aceea am insistat ca la articolul 11 din lege să fie introduse și săpăturile arheologice între celelalte domenii unde se poate folosi munca necalificată cu caracter ocazional, soluția cu muncitorul plătit la cât muncește fiind cea mai bună în cazul lor”, a adăugat senatorul PNL.
