Lașii din sănătatea vâlceană!
Săptămâna trecută, Prefectura Vâlcea a asigurat participarea la videoconferinţa desfăşurată la sediul Instituţiei Prefectului, organizată de Ministerul Sănătăţii şi prezidată de către ministrul Eugen Nicolaescu, cu participarea secretarului de stat Adrian Pană, preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, preşedintelui Federaţiei Sanitas, reprezentanţilor din Ministerul Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Tematicile întâlnirii au fost „Planul naţional de paturi” şi „Asistenţa medicală primară”. Participanţi din teritoriu: manageri spitale şi reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Vâlcea, Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, Organizaţiei judeţene Sanitas şi ai Instituţiei Prefectului. Problematica abordată a urmărit două teme: prezentarea de către Ministerul Sănătăţii a unei informări privind sistemul sanitar românesc şi a unei analize comparative privind ponderea anumitor indicatori în activitatea unităţilor sanitare cu paturi; probleme şi propuneri ridicate de participanţii din teritoriu referitoare la aspectele abordate în videoconferinţă. Din păcate, deşi au avut ocazia, nici un reprezentant din Vâlcea nu a semnalat problemele din teritoriu referitoare la aspectele abordate în videoconferinţă. Sistemul sanitar românesc este centrat pe spital, care totodată este şi cel mai mare consumator de resurse, fără să se îmbunătăţească, prea mult, calitatea serviciilor medicale oferite. În actuala structură de organizare a spitalelor există dezechilibre, atât între secţii ale aceluiaşi spital, dar şi între judeţe, privind modul de gestionare a activităţii medicale în unităţile sanitare. Având în vedere problemele existente în sistemul sanitar, angajamentele cu structurile internaţionale (FMI, BM, UE) precum şi resursele financiare existente, este necesară continuarea reformei în sistemul sanitar. În acest sens, se va avea în vedere reconfigurarea şi reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi, atfel încât activitatea să se raporteze la calitatea serviciilor medicale şi nu la numărul de paturi. Totodată, începând cu anul acesta, se vor introduce indicatori noi la contractare, printre care: ponderea cheltuielilor cu personalul să fie de max. 65%; ponderea medie, în buget, a cheltuielilor cu medicamentele să fie de min. 10%, iar spitalul să funcţioneze pe bugetul pe care îl configurează. S-a solicitat tuturor unităţilor sanitare cu paturi din teritoriu ca, în perioada următoare, să efectueze o analiză temeinică şi să procedeze la întocmirea, în termen de 10 zile, a planurilor prin care vor fi atinse obiectivele comunicate de minister, planuri ce vor fi înaintate odată cu proiecţia bugetului la minister. Pentru analiza acestor planuri vor fi constituie comisii la nivelul Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Au fost atenţionaţi managerii privind responsabilităţile pe care le au în realizarea obiectivelor propuse, în identificarea problemelor şi soluţionarea acestora şi s-a solicitat colaborarea acestora, atât cu autorităţile locale cât şi cu structurile de sindicat din teritoriu. Se va avea în vedere internarea în unităţile sanitare cu paturi numai a cazurilor care necesită internare, iar restul să fie soluţionate în medicina primară, ambulatoriu de specialitate sau internare de zi. Din teritoriu, au fost ridicate următoarele probleme punctuale şi propuneri: pentru spitalele de psihiatrie să se analizeze posibilitatea ca numărul de paturi să nu se diminueze având în vedere numărul mare de internări, dată fiind şi obligativitatea prin codul penal; contractul cu casele de asigurări de sănătate să ţină cont de indicatorii reali ai spitalelor şi nu de media naţională; probleme de finanţare a unităţilor sanitare; clarificări privind asigurarea liniilor de gardă; s-a solicitat modificarea normativelor întrucât nu mai corespund cerinţelor actuale; propuneri ca autorităţile locale pe lângă finanţarea utilităţilor să participle şi la cheltuielile de personal.
