Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice şi-a majorat veniturile până la nivelul de 18,6 milioane euro 

Situaţiile financiare aferente anului 2012 confirmă că Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Separări Izotopice (ICSI) Râmnicu Vâlcea a reuşit să-şi dubleze cifra de afaceri, veniturile, iar profitul s-a majorat de patru ori comparativ cu anul 2011. ICSI Râmnicu Vâlcea a realizat în 2012 o cifră de afaceri de 75,5 milioane de lei, venituri totale de 83,3 milioane de lei (18,6 milioane de euro) şi un profit de 2,84 milioane de lei (peste 640.000 de euro). Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Separări Izotopice a avut în 2012 circa 220 de salariaţi, iar activele imobilizate au depăşit valoarea record de 114 milioane de lei. Spre comparaţie, ICSI Râmnicu Vâlcea a avut în 2011 o cifră de afaceri de 35,7 milioane de lei, încasări totale de 40,6 milioane de lei şi un profit de 615.000 lei. Institutul a avut în 2011 peste 210 de salariaţi, în timp ce patrimoniul regiei era de circa 19 milioane de lei. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Separări Izotopice Râmnicu Vâlcea este, de fapt, fosta Uzină G, înfiinţată în 1970, o unitate pilot de cercetare în tehnologii avansate şi care avea drept scop producţia de apă grea. În prezent, activităţile de cercetare avansată de la acest institut împart amplasamentul în două zone: o zonă cu acces liber pentru angajaţi şi o zonă protejată, aflată sub pază severă şi unde accesul este strict limitat şi controlat de zeci de camere de luat vederi. După Revoluţie, din anumite raţiuni strategice, producţia de apă grea de la ICSI Vâlcea s-a mutat la Drobeta Turnu Severin. Principalele domenii de cercetare-dezvoltare şi activitate tehnico-ştiinţifică de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Separări Izotopice Râmnicu Vâlcea sunt: tehnologii fizice şi izotopice; procese şi echipamente la temperaturi joase; analize de izotopi, gaze pure, amestecuri de gaze şi elemente în soluţii apoase; separarea izotopilor hidrogenului; echipamente şi tehnologii criogenice; metode de analiză; servicii de consultanţă şi producţie. În urma cercetărilor efectuate de specialişti, în 1995 s-a elaborat o tehnologie originală de obţinere a apei sărăcite în deuteriu. Produsul a obţinut zeci de medalii de aur la saloanele internaţionale de inventică. În acest moment, fosta Uzină G vinde în toată lumea apă sărăcită în deuteriu. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Separări Izotopice Râmnicu Vâlcea a ajuns la o capacitate de 1.000 tone/an. Creşterea producţiei şi îmbunătăţirile tehnologice au fost demarate chiar în plină criză economică care însă nu a afectat şi activităţile institutului. În toamna anului trecut, a avut loc la Călimăneşti-Căciulata cea de a XIX-a ediţie a conferinţei naţionale, cu participare internaţională, „Progrese în Criogenie şi Separarea Izotopilor”. Evenimentul, organizat de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Râmnicu Vâlcea, sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale, a avut ca principal obiectiv prezentarea celor mai noi realizări ştiinţifice în domeniul criogeniei, proceselor izotopice, energeticii nucleare, hidrogenului şi aplicaţiilor lui. Un eveniment de tradiţie pentru cercetarea românească în domeniul fizicii izotopilor şi aplicaţiilor sale, conferinţa a atras peste 170 de participanţi, atât reprezentanţi ai unor universităţi şi instituţii de prestigiu, cercetători recunoscuţi pentru activitatea lor în slujba ştiinţei, cât şi actori din domeniul economic sau industrial direct interesaţi şi implicaţi în transferul de tehnologie şi valorificarea rezultatelor cercetării. Cele două zile consacrate evenimentului, au oferit în cadrul diferitelor sesiuni ample dezbateri şi un bun prilej pentru schimbul de idei şi experienţă între cercetători pe domenii de interes comun. Lucrările prezentate precum şi intervenţiile din cadrul conferinţei au facilitat schimbul de opinii şi puncte de vedere între cercetători din generaţii diferite.