Ungurii vor să ne ia Ardealul cu banii jos! Budapesta va arunca cu bani pentru terenurile agricole din Ardeal ! 

 Ungurii vor să ne ia Ardealul cu banii jos

Budapesta va arunca cu bani pentru terenurile agricole din Ardeal

Un oficial al Ambasadei Ungariei la Bucureşti dezvăluie planurile Budapestei de a pune mâna pe terenurile agricole din Ardeal: un program prin care statul ungar plăteşte o rentă viageră celor care vor să-i cedeze pământul, dar le lasă posesia până la moarte. Ştiri pe aceeaşi temă Ungaria se pregăteşte să cumpere terenurile agricole din Transilvania…. De la 1 ianuarie 2014, România este obligată să permită străinilor rezidenţi în Uniunea Europeană să cumpere terenuri agricole în România. Cu această ocazie, Ungaria a pus la punct o strategie prin care să cumpere cât mai mult teren din Transilvania. Planul a fost dezvălui de către Szabo Jozsef Andor, ataşat pe probleme de agricultură la Ambasada Ungariei la Bucureşti. „Avem un program în acest sens, al cărui element esenţial este că, în situaţia în care cineva doreşte să-şi vândă terenul, poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia va primi o rentă viageră. Mai mult, terenul va rămâne în proprietatea sa până la sfârşitul vieţii“, afirmă Szabo Jozsef Andor. Planul maghiar nu se opreşte însă doar la terenuri agricole, ci se referă şi la izvoarele de ape minerale, dar şi la pădurile din Ardeal. Oficialul maghiar ignoră riscul unui conflict diplomatic cu statul român şi spune că legea funciară românească, o copie după cea din Ungaria, are portiţe şi este prost făcută, astfel că nu există nicio problemă pentru statul ungar să cumpere pământul românesc. „Nu e atât de serioasă ca legea din Ungaria. În Ungaria, doar străinul care domiciliază în Ungaria poate cumpăra teren. Ei, în România nu este aşa. În România poate cumpăra teren şi străinul care nu locuieşte pe teritoriul României“, explică Andor. Planul a fost dezvăluit într-un interviu acordat publicaţiei „Kronika“ din Târgu Mureş, dar ulterior a negat că ar fi acordat interviul. Şi ambasadorul Ungariei la Bucureşti a spus că acest interviu nu există. „Adevărul“ vă prezintă interviul dat de oficial jurnalistului Szucher Ervin şi înregistrat de acesta din urmă. Pe site-ul nostru, adevarul.ro, puteţi asculta interviul despre care Szabo Jozsef Andor a spus că nu există. Interviul acordat de Szabo Jozsef Andor, de la Ambasada Ungariei la Bucureşti, în care vorbeşte despre planul statului maghiar de cumpărare a terenurilor din Ardeal Interviul, cuvânt cu cuvânt Szabo Jozsef Andor: Specific pentru ambele ţări, în care industria este în picaj, este să vândă produse brute, cum ar fi carne, grâu, floarea-soarelui, şi nu produse prelucrate. Reporter: Aţi adus în discuţie şi problema terenurilor şi aţi spus că foarte puţini maghiari din Ungaria deţin pământuri în România. Acum, că din 1 ianuarie se schimbă legile la noi, în România, statul maghiar are vreun plan, vreo strategie ca în Ardeal să cumpere terenuri şi prin asta să întărească şi comunitatea maghiarilor de aici? Evident că există un program… Avem un program în acest sens, al cărui element esenţial este că, în situaţia în care cineva doreşte să-şi vândă terenul, poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia va primi o rentă viageră. Mai mult, terenul va rămâne în proprietatea sa până la sfârşitul vieţii. Desigur, se pune problema ce va face statul maghiar cu un teren care, de exemplu, se află la marginea unui mic sat din secuime? În acest caz, statul maghiar îl poate oferi unui tânăr care nu are teren, dar ar dori să-l lucreze. Populaţia maghiară din Ardeal a sărăcit foarte mult. Nu există oare riscul că va fi prea mare numărul celor care vor scoate, în aceste condiţii, terenuri la vânzare, iar la un moment dat statul maghiar să nu mai fie capabil să cumpere aceste terenuri? Nu, aici este o problemă istorică, şi anume felul în care oamenii sunt ataşaţi de pământ. În Ardeal, acest ataşament este pregnant, şi mai ales în ţinutul secuiesc. Mai bine spus, maghiarii din aceste zone se despart cu greu de pământurile lor. Pe de altă parte, se pare că locuitorii din oraşe se împuţinează, în zilele noastre, din ce în ce mai mult. Oraşele nu mai oferă soluţii de trai, nici locuri de muncă, şi se pare că din ce în ce mai mulţi orăşeni vor opta pentru traiul la ţară. Tinerii, dacă au posibilităţi, dacă nu au joburi la oraş se vor întoarce la ţară, la rădăcini. Ce trebuie să facă Jancsi Bacsi, care nu are moştenitori şi vrea să îşi vândă terenul? Deocamdată, acest program nu funcţionează… Se va înfiinţa, probabil, un oficiu, un birou. Cei de la birou vor merge să evalueze terenul respectiv şi îi vor face lui Jancsi o ofertă. Dacă nu-i convine, scoate la vânzare în alte medii. Dacă îi convine, rămâne cu terenul, dar primeşte renta aceea cât trăieşte. Asta se aplică şi în cazul pădurilor? Da. Există anumite variante şi în ceea ce priveşte pădurile. Diferenţa este însă că ideea asta nu a venit din partea statului maghiar. Cu pădurile, ideea a venit din partea administraţiilor locale din secuime. Administraţiile astea s-au dus la statul maghiar şi au cerut ajutor, deşi administraţia locală nu se ocupă tocmai cu aşa ceva. Izvoarele de ape minerale nu sunt exploatate cum ar merita. Nu mă refer la lacuri sau la ape curgătoare. Statul maghiar va ajuta, probabil, în cazul izvoarelor de apă minerală neexploatate aşa cum ar merita să fie exploatate. Este absurd să nu se exploateze aşa un lucru, când peste tot în lume izvoarele de apă minerală sunt exploatate cu succes, iar profitul este unul semnificativ. Nu vă temeţi că, în ce priveşte terenurile, se va isca un adevărat război diplomatic? Nu ne temem. Românii şi-au construit legea funciară pe baza legilor din Ungaria, dar la români legea e cu mici portiţe, deci nu e atât de serioasă ca legea din Ungaria. În Ungaria, doar străinul care domiciliază în Ungaria poate cumpăra teren. Ei, în România nu este aşa. În România poate cumpăra teren şi străinul care nu locuieşte pe teritoriul României. Interviul a fost realizat la Târgu-Mureş de către jurnalistul Szucher Ervin, de la publicaţia „Kronika“ din localitate pe 4 ianuarie 2014. Preşedintele blochează legea vânzării terenurilor Preşedintele Traian Băsescu a respins, în urmă cu două zile, legea care reglementează cumpărarea de terenuri agricole de către cetăţenii europeni şi care, în acelaşi timp, înăspreşte condiţiile de vânzare a pământului. El a cerut Parlamentului reexaminarea actului normativ, invocând mai multe prevederi contradictorii sau confuze care pot conduce inclusiv la „un blocaj” în ceea ce priveste tranzactiile cu terenuri agricole extravilane. Proiectul de lege a fost iniţiat de Ministerul Agriculturii în contextul în care de la 1 ianuarie 2014 străinii cu reşedinţa în Uniunea Europeană pot cumpăra terenuri agricole în România. Proiectul a fost adoptat cu unele modificări de Camera Deputaţilor în decembrie 2013. Legea prevede, printre altele, înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, subordonată direct premierului, care va administra toate tranzactiile cu terenuri extravilane din România şi va putea cumpăra în numele statului terenuri agricole. Prevederi contradictorii Cea mai importantă obiecţie a preşedintelui este aceea că legea prevede aceeaşi procedură de tranzacţionare a terenurilor atât între persoanele fizice şi juridice private, cât şi a celor deţinute de către stat şi administrate de Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare. Fiind vorba de proprietate publică, preşedintele cere ca vânzarea terenurilor de stat să se facă printr-o procedură de licitaţie publică, şi nu prin negociere directă, aşa cum se întâmăplă între entităţile private. Deşi titlul legii face referire la vânzarea/cumpărarea terenurilor agricole de către persoane fizice, art. 1 prevede că legea se aplică atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE. Mai mult, legea nu menţionează dacă prevederile se aplică şi persoanelor juridice de naţionalitate română. În art. 4 se reglementează dreptul de preempţiune în cazul vânzării terenurilor agricole pentru persoanele care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii, fără ca legea să ofere şi criteriile prin care aceste persoane pot face dovada calităţii de agricultor. Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare va avea, de asemenea, drept de preempţiune în cazul vânzării terenurilor. Autoritatea îndeplineşte, în acelaşi timp, şi atribuţii de verificare a exercitării dreptului de preempţiune şi a condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de către potenţialul cumpărător, ceea ce o plasează într-un conflict de interese. Traian Băsescu susţine că verificarea procedurii trebuie să fie conferită prin lege unei alte autorităţi, iar nu celei implicate efectiv în desfăşurarea procedurii, în calitate de beneficiar al dreptului de preempţiune. Şeful statului a mai subliniat că legea trebuie să prevadă şi procedura de urmat în cazul în care dreptul de preempţiune nu este exercitat de către beneficiarii legali (coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini, precum şi statul român). Leonard Orban: „Legislaţia UE nu limitează circulaţia terenurilor“ Fostul negociator al României cu Uniunea Europeană, Leonard Orban, susţine că nimeni nu poate să interzică statelor să cumpere pământ în alte ţări UE. „Legislaţia europeană nu are prevederi care să interzică instituţiilor de stat să cumpere terenuri agricole în alte ţări UE. Există, în schimb, o întreagă legislaţie privind dreptul persoanelor juridice de a cumpăra pământ“, a declarat Orban. Fostul negociator nu vede nicio problemă în liberalizarea pieţei terenurilor agricole. „Şi până acum societăţile cu capital străin puteau cumpăra teren agricol dacă erau înregistrate în România. O suprafaţă importantă de pământ din România a fost deja cumpărată de aceste companii. Deci nu văd care ar fi problema. Singura diferenţă se referă la persoanele fizice străine“, a precizat acesta. Leonard Orban pledează pentru circulaţia terenurilor agricole, care ar aduce numai beneficii pentru România. „Unul dintre motivele pentru care în continuare sectorul agricol nu este suficient de modernizat ţine de faptul că am limitat circulaţia terenurilor. Dar, dincolo de asta, pentru agricultura românească acest proces de liberalizare a vânzării terenurilor agricole va fi benefic“, a mai spus Orban. Cum se protejează Slovacia şi Ungaria Cele mai multe dintre statele care au aderat la UE în ultimii ani au cerut o perioadă de graţie înainte de a permite cetăţenilor străini să achiziţioneze terenuri agricole. Moratoriul asupra achiziţiilor de terenuri agricole în Ungaria şi Slovacia expiră la 1 mai 2014. Polonia, ţară care a aderat la UE în 2004, a primit o derogare de la legislaţia europeană privind tranzacţionarea terenurilor agricole de 12 ani pentru zonele de la graniţa cu Germania şi de 7 ani pentru restul teritoriului. Slovacia vrea să înăsprească regulile privind cumpărarea de pământ. Preconizatul amendament la legea privind protecţia terenurilor agricole va complica achiziţiile de terenuri agricole în Slovacia de către persoane altele decât cele care sunt deja implicate de mult timp în sectorul slovac al agriculturii. Ungaria a definit pământul agricol drept moştenire naţională încă din timpul procesului de aderare la Uniunea Europeană, fapt care i-a permis să aplice diferite mecanisme pentru protecţia sa. Cu toate acestea, de la 1 mai 2014, şi Ungaria trebuie să permită cetăţenilor străini să cumpere terenuri agricole. Citiţi şi: Ungaria se pregăteşte să cumpere terenurile agricole din Transilvania. Ce avantaje au vânzătorii Proprietarii de teren din România care doresc să-şi vândă proprietăţile cetăţenilor maghiari vor primi o rentă viageră. Ba, mai mult, aceştia pot păstra terenul pe numele lor şi îl pot folosi, a declarat Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti într-un interviu oferit portalului szekelyhon.ro. Străinii vor putea cumpăra mai uşor terenuri agricole din România. Ce restricţii au fost eliminate Statul elimină restricţiile impuse în prezent cetăţenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole, după 1 ianuarie 2014, inclusiv obligaţia de a avea experienţă în agricultură, dar păstrează prevederea privind dreptul de preempţiune al cetăţenilor români, potrivit unui proiect de lege. EDITORIAL Proprietatea, suveranitatea economică şi integrarea europeană Începând cu 1 ianuarie 2014, străinii vor putea cumpăra terenuri agricole în România. Unii au exprimat motive de îngrijorare. Alţii susţin că măsura nu va avea un impact semnificativ deoarece şi până acum astfel de tranzacţii s-au operat prin intermediul societăţilor comerciale. Totuşi, anume semne de întrebare rămân, dovadă că statul propune unele măsuri de protecţie.
adevarul.ro