Primarul din Lăpuşata a fost dat pe mâna Parchetului pentru că nu a respectat o decizie a Curţii de Conturi 

Recent, Curtea de Conturi a publicat un raport cu privire la cazurile în care instituţia a apreciat că sunt indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală și a sesizat organele competente. Astfel, Camera de Conturi a județului Vâlcea a constatat că Primăria Lăpuşata (primar Nicolae Joiţa) nu a respectat măsurile dispuse prin Decizia nr. 24/2/27 noiembrie 2013 pentru un prejudiciu estimat de 80.814 lei şi în data de 16 ianuarie 2014, Curtea de Conturi a decis să sesizeze Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea. De asemenea, la CEC Bank Sucursala Râmnicu Vâlcea s-au descoperit în 2011 fapte de natură penală privind modificarea structurii garanţiilor acceptate de bancă de persoane care nu aveau această competenţă, acceptarea unei garanţii personale cu vicii de formă, imposibilitatea băncii de a executa scrisori de garanţie bancară. Prejudiciul estimat a fost de 581.128 lei şi de aceea, Curtea de Conturi a decis să sesizeze DNA – Serviciul teritorial Piteşti. În schimb, Camera de Conturi a Județului Vâlcea, prin procesul verbal de constatare nr. 2549/25 aprilie 2012, a descoperit că Primăria Bujoreni nu a adus la îndeplinire măsurile dispuse prin Decizia nr. 63/2012 pentru un prejudiciu estimat de 56.556 lei, însă Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea, prin rezoluția din 22 ianuarie 2014, a dispus neînceperea urmăririi penale. La nivel naţional, în perioada 2005-2013, Curtea de Conturi a formulat un număr de 396 de sesizări, dintre care 150 au fost soluționate. Raportându-se la această perioadă, la organele de urmărire penale se află, în prezent, un număr de 246 sesizări, care se află în diferite stadii de soluționare. Situația acestora este cuprinsă în anexele la raport, după cum urmează: Anexa nr.1A cuprinde sesizările transmise Ministerului Public pentru efectuarea urmăririi penale în cazurile în care prejudiciul estimat depășește suma de 500.000 de euro, nesoluționate la data de 31 decembrie 2013; Anexa nr.1B cuprinde sesizările transmise Ministerului Public pentru efectuarea urmăririi penale în cazurile în care prejudiciul estimat nu depășește suma de 500.000 de euro, nesoluționate la data de 31 decembrie 2013; Anexa nr.2 cuprinde sesizările transmise Ministerului Public pentru efectuarea urmăririi penale, care au fost soluționate de organele competente în perioada 2005-2013. Trebuie să menționăm faptul că, în ceea ce privește noțiunea de prejudiciu estimat, folosită în anexele la prezentul raport, aceasta are în vedere prevederile din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, potrivit cărora „în situaţiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate”. Raportul răspunde principiului transparenței, prevăzut în standardele profesionale aplicabile activității Curții de Conturi a României. La nivel naţional, neregulile constatate de Curtea de Conturi a României pot fi împărțite în două mari categorii: încălcări ale legislaţiei financiar-fiscale, care generează litigii a căror soluționare intră în competența instanțelor de judecată, potrivit Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare; încălcări ale legii care prezintă indicii de săvârşire a unor fapte de natură penală, situaţii în care sunt sesizate organele de urmărire penală. Sesizarea organelor de urmărire penală de către Curtea de Conturi a României se face în următoarele categorii de situații: în conformitate cu prevederile Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi „în situaţiile în care în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării şi informează entitatea auditată”; a doua situație este cea prevăzută de art. 64 din Legea nr. 94/1992, potrivit căruia „nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”. A treia situaţie este reglementată de lege, atunci când o entitate supusă verificării Curții de Conturi a României furnizează informații pentru care există indicii că ar putea fi nereale.

(Petre Coman)