Este nevoie de o nouă „terapie” în promovarea turismului balnear
Apel către operatorii de turism din staţiuni:
În ultimii ani, România a cotinuat să avanseze – şi încă bine – în direcţia promovării şi diversificării turismului medical. Sunt tot mai numeroşi străinii care caută în ţara noastră intervenţiile medicale în chirurgia estetică, serviciile stomatologice, chirurgia obezităţii, tradiţionalele tratamente de ameliorare a îmbătrânirii pe bază de gerovital etc. Singura zonă unde se bate pasul pe loc rămâne îngrijirea persoanelor vârstnice, dar şi a altor categorii, apelând la tratamente balneofizioterapeutice.
România deţine o treime din apele minerale şi termale din Europa, în schimb niciodată în ultimul sfert de secol nu s-a reuşit să se aducă mai mult de un milion de turişti pe an în staţiunile balneare, iar din cei care au apelat totuşi la servicii curative doar 10% au venit de peste hotare.
În condiţiile existenţei unui patirmoniu excepţional prin cele 40 de staţiuni balneare de interes naţional şi 60 de tipuri de ape minerale naturale de care dispune ţara noastră, aportul acestei categorii de turism la produsul intern brut (PIB) nu a sărit peste 1,5 la sută.
Majoritatea staţiunilor balneare – iar cele de pe Valea Oltului nu fac nici ele excepţie – continuă să fie dependente şi să trăiască îndeosebi pe seama biletelor de tratament oferite prin Casele de Pensii. O gură de oxigen se aşteaptă să o aducă în acest sens noua lege adoptată recent de Camera Deputaţilor, lege în baza căreia angajatorii publici şi privaţi pot acorda salariaţilor lor vouchere de vacanţă cu valoare maximă până la limita a şase salarii minime pe economie. Salariaţii beneficiari ai unor astfel de tichete vor fi scutiţi de plata impozitului pe venit, precum şi a asigurărilor sociale aferente, iar voucherele respective vor fi utilizate pentru servicii de cazare, masă, tratament balenar şi transport până la staţiunea preferată. Dar să nu ne îmbătăm cu … apă minerală: Legea voucherelor nu este nici ea suficientă pentru a rezolva până la capăt problemele privind reactivarea, revigorarea şi rentabilizarea staţiunilor balneare!
Astfel de facilităţi nu sunt exclusive doar pentru România. În primul rând, trebuie precizat că, prin Directiva Europeană nr. 24/2011, toţi cetăţenii UE au liber acces la tratament în întreg spaţiul comunitar. În al doilea rând, mai toate ţările europene au adoptat acte normative prin care au creat şi diversificat sisteme de asigurări pe baza cărora solicitanţii de servicii medicale beneficiază de decontări, inclusiv pentru tratamente balneare. De aici – întrebarea: din ce cauză staţiunile româneşti nu reuşesc să stârnească interesul meritat şi să devină atractive?Iar răspunsul nu este greu de dat: pentru că se întârzie cu completarea cadrului legislativ necesar, cu îmbunătăţirea infrastructurii de tratament balnear, cu motivarea resursei umane etc, toate gradualizate într-un orizont de timp cât mai scurt. Perpetuarea tradiţionalismului curativ nu mai dă şanse şi, prin urmare, tratamentele clasice din staţiunile noastre trebuie cât mai grabnic completate cu alte proceduri şi sisteme medicale de genul celor preventive sau profilactice pe fondul punerii mult mai ofensive în valoare a virtuţilor benefice ale aerului şi izvoarelor minerale. În cazul ofertelor balneare din Vâlcea, ar trebui să se ţină seama de valoarea de unicitate a staţiunilor noastre prin: bioclimatul din Voineasa şi forţa de intervenţie a factorilor naturali în combaterea stresului şi nevrozelor, apoi efectele aceloraşi factori naturali asupra astmului şi alergiilor – la Govora Băi, a afecţiunilor digestive – la Băile Olăneşti ş.a.m.d. Cred, de asemenea, că sunt prea puţin vehiculate peste hotare informaţiile despre valoarea excepţională a apelor noastre minerale sau că multe dintre acestea sunt unice în lume.
Ion Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea
