În contextul campaniei electorale pentru prezidenţiale, liderul UDMR Kelemen Hunor a prezentat recent un proiect radical de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Reacţiile din partea partenerilor de guvernare de la PSD şi a premierului ”mândru că este român” se lasă aşteptate, tema fiind îngropată în spaţiul public. Deputatul independent Bogdan Diaconu, preşedinte al nou înfiinţatului partid România Unită, explică într-un interviu acordat Epoch Times de ce riscul separatismului maghiar pentru integritatea României a crescut în noul context geopolitic al apropierii dintre Moscova şi Budapesta.

”Interesul liderilor maghiari nu este doar de a enclaviza acest teritoriu după modelul Kosovo. Dimpotrivă există o tendinţă de a extinde aceste drepturi colective şi-n zone precum Oradea, Cluj sau Satu-Mare. Este o tentativă de a redesena teritoriul stabilit prin dictatul de la Viena”, susţine Diaconu.

Vă prezentăm mai jos interviul cu preşedintele partidului România Unită:

Epoch Times Este proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, lansat de UDMR, un pericol real pentru unitatea statului român sau doar o fumigenă electorală îndreptată către publicul maghiar, dat fiind că Kelemen Hunor candidează la prezidenţiale?

Încep prin a-mi exprima refuzul de a folosi sintagma pe care UDMR-ul a încercat cu obstinenţă în ultimii ani s-o implementeze în mentalul colectiv. Nu există această sintagmă, care nu are nicio legătură cu realităţile istorice din acest spaţiu carpato-danubiano-pontic. Este vorba despre un proiect de-a dreptul extremist pe care UDMR l-a lansat în spaţiul public românesc, un proiect de autonomie a unei regiuni formate din trei judeţe româneşti – Harghita, Covasna şi Mureş. Este într-adevăr un risc şi un mare pericol la adresa integrităţii statului român şi a ordinii constituţionale din România numai şi pentru faptul că UDMR îşi permite să lanseze cu tupeu şi obrăznicie această temă fără perdea şi să vorbească atât de deschis împotriva Constituţiei României.

Ce prevederi din proiectul de autonomie vi se par periculoase?

Acest proiect de autonomie teritorială pe criterii etnice eu l-am devoalat şi l-am prezentat pe blogul meu personal în urmă cu două luni. Pericolul este dat de contextul din Europa. Dacă până acum lumea s-a confruntat cu flagelul terorismului, în următorii ani Europa se va confrunta cu flagelul separatismului. Vedem probleme în Marea Britanie, cu Scotia, în Belgia, cât şi problemele din Ucraina care au fost generate pe două mari vulnerabilităţi ale statului ucrainean: corupţia care a slăbit statul, făcându-l incapabil să răspundă unor provocări externe, şi separatismul etnic. Corupţia a fost perfecţionată de Partidul Regiunilor prin guvernatorii regionali, în timp ce în România avem baronii locali.

Separatismul etnic s-a manifestat prin stimularea extremismului pe criterii etnice pe aceeaşi filiaţie Rusia-partide etnice regionale ruse sau maghiare. Acelaşi lucru se întâmplă şi în România prin colaborarea strânsă dintre Budapesta, serviciile federaţiei ruse şi capii politici ai comunităţilor maghiare din jurul Ungariei. Acest lucru a fost arătat într-un studiu al unui think-tank britanic care se ocupă cu supravegherea şi monitorizarea activităţilor din spaţiul eurasiatic.

Săptămâna trecută acest lucru a fost evocat şi de Foreign Policy Research Institute, vocea oficială în ceea ce priveşte politica externă a guvernului american şi al doilea mare institut de politică externă al lumii. În studiul ”Ungaria, pe o cale greşită”, FPRI arată că prin politicienii comunităţilor maghiare din afara Ungariei şi cu ajutorul Federaţiei Ruse se încearcă să creeze probleme interne statelor vecine Ungariei. În document este citat şi manifestul ”Ne-am săturat de Ungaria” lansat de noi în urmă cu o lună de zile.

Aţi scris recent pe blog că în spatele politicii separatiste maghiare stau interesele tandemului ruso-maghiar legate de resursele din zonă. Aţi susţinut că între UDMR, Ungaria lui Orban şi Rusia lui Putin se poate pune deja semnul de egalitate în opţiuni şi interese. La ce vă referiţi mai concret?

Este vorba despre interesul pe care îl are Ungaria faţă de toate resursele care sunt în Transilvania, nu numai în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Interesul liderilor maghiari nu este doar de a enclaviza acest teritoriu după modelul Kosovo. Dimpotrivă există o tendinţă de a extinde aceste drepturi colective şi-n zone precum Oradea, Cluj sau Satu-Mare. Este o tentativă de a redesena teritoriul stabilit prin dictatul de la Viena. Proiectul UDMR prevede apariţia unui stat în stat şi este total anti-constituţional, dar din păcate vinovaţi sunt liderii politici româneşti care în ultimii 25 de ani au considerat mai importante voturile aduse de UDMR şi majorităţile parlamentare decât interesele naţiunii şi statului român.

Nu trebuie să ne mire tupeul obraznic al UDMR care aflat la guvernare îşi permite să vină în plină campanie prezidenţială cu un proiect de lege anticonstituţional şi separatist pe criterii etnice. În momentul de faţă avem un gir al primului ministru şi al partenerilor de guvernare faţă de temele lansate de UDMR. În mod normal, premierul Victor Ponta ar fi trebuit să scoată a doua zi UDMR de la guvernare. PSD a declarat că nu e de acord cu proiectul de autonomie, dar faptic susţine un proiect al liderilor UDMR de arborare a steagurilor secuieşti în Transilvania. Eu am introdus un proiect de lege care interzice arborarea oricărui steag etnic.

Aţi declarat mai demult că veţi depune proiectul de lege pentru desfiinţarea UDMR imediat ce va fi depus proiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc? Ce s-a ales de această iniţiativă?

Proiectul există în scris. Deocamdată UDMR n-a depus proiectul în Parlament, ci doar l-a prezentat în spaţiul public. Când o vor face, voi depune şi eu proiectul meu. UDMR a încălcat Constituţia României în nenumărate rânduri. În primul rând a atacat articolul 1 şi alte articole care definesc statul român. În plus, avem o grămadă de acţiuni extremiste care s-au îndreptat împotriva integrităţii României şi au fost bazate pe separatism etnic.

Într-un articol publicat pe Radio Vocea Rusiei aţi pledat pentru un parteneriat strategic al României cu China şi pentru o relaţie pragmatică şi constructivă cu Rusia. Mai nou spuneţi că între UDMR, Ungaria lui Orban şi Rusia lui Putin se poate pune deja semnul de egalitate în opţiuni şi interese şi că Rusia este o ameninţare. Cum se explică această schimbare de perspectivă?

N-am publicat niciun articol pe Vocea Rusiei, ci ei au preluat nişte articole de pe blogurile mele. Federaţia Rusă are interesul de a destabiliza ţările care se află la frontiera de Est a UE, alimentând problemele deja existente precum extremismul maghiar. Ungaria profită de nişte interese ale Rusiei pentru a-şi atinge nişte obiective proprii. Sigur există o colaborare strânsă între Moscova şi Budapesta.

Eu nu cred şi n-o să cred niciodată în prietenia Rusiei. La vremea aceea am spus că din punct de vedere economic este bine să avem nişte relaţii care să aducă beneficii pentru economia românească. România a avut o prezenţă puternică pe piaţa din Est, mai ales Rusia, piaţă pe care a cedat-o şi care a fost acaparată de alte state occidentale precum Germania. Am spus că nu e normal ca Germania să spună României să abandoneze piaţa Rusiei, iar Berlinul s-o acapareze cu totul, beneficiind de plusvaloare economică.

De atunci lucrurile s-au schimbat însă pentru ca Rusia a început acţiuni concrete de destabilizare împotriva intereselor României. Nu cred în dragoste în politica externă, ci în oameni care trebuie să negocieze interesele României şi atât. În contextul actual – prietenia Budapesta-Moscova şi strânsa relaţie pe zona eurasiatică între Moscova şi China – eu nu cred că este posibilă o colaborare a României cu Rusia şi China şi nici măcar o dezvoltare economică. (…)

Despre problema românilor din Ucraina şi planurile de viitor ale Partidului România Unită puteţi afla mai multe în varianta integrală video a interviului.