O cronologie din viața alegătorului turmentat
Iunie-iulie 2014 – are loc o primă discuție între Teodor Meleșcanu și fostul senator PSD, Traian Rece, despre candidatura la președinție a directorului SIE.
Început de septembrie – FBI transmite DNA rezultatele a două anchete referitoare la o fraudă uriașă : dosarele Microsoft-EADS. Paguba suferită de statul român se ridică la aproximativ 160 de milioane de euro. Se anunță vremuri grele pentru politicieni.
19 septembrie – un jurnalist cunoscut pentru criticile severe aduse PSD, Robert Turcescu, publică pe blogul lui un text intitulat “Previziuni”, în care scrie că, dacă nu se întâmplă eventuale accidente de parcurs, viitorul președinte al României va fi Victor Ponta și că “varianta cu George Maior prim-ministru prinde contur. Și nu e exclusă nici situația cu Teodor Meleșcanu pe această funcție într-un guvern de Uniune Națională.”
19 septembrie – apare în ziare știrea că Teodor Meleșcanu, aflat încă la conducerea SIE, intenționează să participe la alegerile prezidențiale.
21 septembrie – Robert Turcescu declară la B1TV că a fost locotenent-colonel sub acoperire și se retrage din activitatea jurnalistică.
22 septembrie – Teodor Meleșcanu își anunță demisia din funcția de director SIE și, potrivit declarațiilor sale ulterioare, încheie un protocol cu milionarul Traian Rece, președinte interimar al unui partid obscur, PDS.
23 septembrie (ultima zi a depunerii candidaturilor) – Teodor Meleșcanu își depune la BEC candidatura pentru alegerile prezidențiale. Declară ulterior că majoritatea semnăturilor pentru candidatura sa au fost strânse de tineri și prieteni de familie și se delimitează de PDS. În același timp, milionarul Traian Rece anunță că nu-l mai susține și că retrage cele aproximativ 150 000 de semnături strânse pe cheltuiala sa (“200.000 de euro am cheltuit din banii mei”). Rece trimite la BEC o contestaţie.
23 septembrie – BEC ia act de scrisoarea lui Rece, dar înregistrează candidatura lui Meleșcanu, în calitate de candidat independent.
25 septembrie- Curtea Supremă amână pentru 30 septembrie judecarea dosarului în care Agenţia Naţională de Integritate îl acuză pe Klaus Iohannis de incompatibilitate. În 2013, Curtea de Apel Alba a invalidat raportul ANI.
26 septembrie – Candidatul independent la Preşedinţie, Teodor Meleşcanu, declară, la RFI, că ar accepta să fie susţinut de Alianţa Creştin Liberală (ACL), dacă preşedintele PNL, Klaus Iohannis, nu ar mai putea candida, fiind declarat incompatibil de instanţă.
26 septembrie – DNA cere urmărirea penală a 9 foști miniștri implicați în dosarul Microsoft.
28 septembrie – Teodor Meleșcanu explică la DigiTV că ”MicrosoftGate” de România a fost demarat de anchetatorii FBI, care sunt în continuare implicaţi în cercetări și că afacerea nu se va stinge uşor.
29 septembrie – Candidatul Iohannis își prezintă proiectul pentru țară la Palatul Parlamentului. Candidații PSD și ACL sunt singurii care au un proiect de țară. Dar nu există dezbateri publice pe această temă.
30 septembrie – Înalta Curte de Casație și Justiție admite recursul ANI în cazul Iohannis și dă părților 10 zile pentru prezentarea, în scris, a punctelor lor de vedere despre raportul ANI.
1 octombrie – În presă, apar informații referitoare la posibila implicare a lui Victor Ponta în afacerea Microsoft.
Concluzie provizorie, la început de campanie electorală : Dacă Ponta devine incompatibil din cauza afacerii Microsoft și Iohannis e declarat incompatibil din cauza ANI, înseamnă că, în turul II, vom avea de ales între Udrea și Meleșcanu? Sau între Tăriceanu și Macovei? Sau între Udrea și Macovei? Sau între Tăriceanu și Udrea?… Meleșcanu și Tăriceanu?… Sau Teodor Meleșcanu va deveni președintele unui consens național?
Tatiana Niculescu Bran (www.contributors.ro)
