In perioada 12-25 mai 2014, in Republica Moldova a avut loc Recensamantul populatiei si al locuintelor, al doilea demers sociologic de acest fel organizat peste Prut dupa desprinderea celui de-al doilea stat romanesc de URSS.

In mod firesc, recensamantul este un instrument care vizeaza asigurarea datelor necesare pentru fundamentarea, elaborarea si implementarea politicilor de ordin social, economic, demografic si nu numai.Informatiile culese de recenzori reprezinta o sursa importanta de referinta atat in interiorul unui stat, cat si in afara acestuia, prezentand o imagine de ansamblu, la nivel national (dar si separat pe regiuni si localitati) privind conditiile de trai, varsta, genul, starea civila, structura gospodariilor etc., astfel incat sa existe o corelare cu un grad inalt de acuratete intre nevoile populatiei, serviciile prestate si resursele alocate.In Republica Moldova, insa, datele din oricare alt compartiment sunt depasite ca grad de importanta si atentie acordata de cele referitoare la identitatea cetatenilor – limba si etnia – o adevarata cutie a Pandorei intr-o societate divizata, fara un numitor comun privind caracteristica lingvistic-identitara.

Divizarea respectiva, mostenire a deznationalizarii criminale promovate de sovietici, intretinuta in ultimii 23 de ani de politicieni controlati de Kremlin si de propaganda mass-media rusesti, are profunde ramificatii la nivel de optiuni (geo) politice, lucru demonstrat si de rezultatul recentelor alegeri parlamentare.

Saptamana trecuta, au fost facute publice unele dintre rezultatele preliminare, inclusiv cele ce tin de capitolul sensibil mentionat mai sus.

Astfel, 40,32% dintre cei recenzati au indicat limba romana ca limba materna, 38,36% – moldoveneasca, 13,18% – rusa, 3,30% – ucraineana, 3,06% – gagauza, 1,06% – bulgara, 0,72% – alta.

In cazul sectiunii nationalitatea/apartenenta etnica (la libera declaratie a persoanei): 56,82% s-au declarat moldoveni, 23,18% – romani, 7,62% – ucraineni, 5,46% – rusi, 3,89% – gagauzi, 1,64% – bulgari, 1,39% – alta nationalitate.

Multi s-au grabit sa se declare surprinsi si multumiti de datele privind numarul romanilor si faptul ca limba romana a depasit ca procent „limba moldoveneasca”.

Cu siguranta, motive de bucurie exista daca e sa tinem cont de faptul ca, in 2004, romanii recenzati reprezentau doar 2%, inclusiv ca urmare a fraudarii masive pusa la cale de comunistii lui Voronin. Si in 2014 cred ca procentele in ambele cazuri nu corespund realitatii, ele fiind cu mult mai mari.

Ca si acum 10 ani, s-a marsat pe ideea reducerii numarului celor care se declara romani si vorbitori de limba romana pentru a tine, in continuare, cat mai sus frontiera de pe Prut, a nega existenta unui trend ascendent al celor care vor o apropiere decisiva de Romania si a asigura cu fotolii si portofolii pe cei care conduc Republica Moldova.

Biroul National de Statistica al Republicii Moldova, institutia responsabila de organizarea recensamantului, a inceput cu stangul intregul proces: a amanat exercitiul statistic, recunoscandu-si, astfel, incompetenta si haosul privind pregatirea pentru desfasurarea acestuia.

Cele 2 saptamani de recenzare au relevat la randul lor un lung sir de incalcari grave. Printre acestea: utilizarea creionului in loc de pix la completarea formularului, completarea formularelor in lipsa respondentilor, lipsa echipamentului necesar, afilierea politica a recenzorilor, completarea partiala a formularelor, intrebari prin care erau manipulati respondentii, recenzori cu comportament inadecvat, formulare insuficiente, recenzori care dezinformau, minteau sau influentau cetatenii etc.

Si astea sunt doar cateva tipuri de incalcari, fiecare avand in dreptul sau zeci si sute de cazuri concrete, cea mai mare scapare fiind numarul insuficient de recenzori, reflectat si in procentul mic de recenzare la nivel national. Ca sa nu mai vorbim de un prag ridicol – 70% – al celor recenzati in capitala Republicii Moldova, municipiul Chisinau, o reduta profund anticomunista si cu un mare numar de persoane cu aspiratii clare proromanesti.

Incompetenta BNS s-a vazut si in momentul in care, contrar prevederilor, datele preliminare nu au fost facute publice dupa 6 luni de la incheierea recensamantului, ci abia acum, in ultimele zile ale lui decembrie. Date care au fost deja criticate aspru de experti in domeniu, date care se bat cap in cap cu alte date existente (numarul celor cu drept de vot pe listele Comisiei Electorale Centrale, de exemplu), date care indica, zic eu, fara echivoc deruta in randul celor care au fost responsabili de organizarea recensamantului si incompetenta crasa a acestora.

Un argument in plus pentru cele spuse anterior, care demonstreaza faptul ca atat procentul romanilor, cat si al celor care declara ca vorbesc limba romana deranjeaza autoritatile moldovenesti s-a consumat zilele trecute cand BNS a infirmat informatiile in acest sens, aparute in mai multe mass media de la Chisinau si facute publice de mai multi lideri de opinie, afirmand ca in ambele cazuri nu a fost finalizata procesarea datelor.

Ideea este clara, se vrea reducerea sub 20% a procentului de romani si scaderea inspre 30% a celor care declara limba romana ca fiind limba materna.

Miza, dincolo de pericolul disparitiei locurilor la cald pentru politicieni moldoveni si mangaierea pe grumaz a ursului de la Rasarit pentru a nu-l infuria, este, evident, legata de negocierile care au loc privind formarea viitoarei coalitii de guvernare. Scurgerile de informatii de la BNS convin celor de la Partidul Liberal, care isi asigura, astfel, o pozitie forte in procesul de negocieri, si nu le convin deloc Partidului Democrat, liderii caruia promoveaza teza stalinista a „limbii moldovenesti” si a „poporului moldovenesc”.

Nici Partidul Liberal Democrat din Moldova nu are de ce sa fie incantat de procentul mare de romani in conditiile in care este clara optiunea liderilor acestuia pentru un corp civic moldoeuropean.

In cazul in care aceste presupuneri vor deveni realitate si BNS va furniza date cu mult diferite de cele preliminare, datoria societatii civile din Republica Moldova este sa nu accepte o noua fraudare a rezultatelor, mai ales intr-un stat cu aspiratii la integrarea europeana.

Dupa episodul aprilie 2009, momentul in care tinerii au scos Republica Moldova din gheara comunistilor, rezultatele recensamantului din 2014, asa cum sunt, reprezinta o confirmare a schimbului de generatii, a schimbului de mentalitate, a cresterii iminente a celor care nu se mai vor prizonieri ai unor neadevaruri si vor sa isi manifeste clar identitatea romaneasca.

Campaniile de informare, desfasurate de Miscarea Civica „Tinerii Moldovei” si de Platforma Unionista „Actiunea 2012”, sub genericul „Suntem romani, vorbim romaneste” si „Primavara se numara romanii”, corturile la care erau distribuite pliante informative si erau inregistrati cei care urmau sa se declare romani la recensamant, actiunile de monitorizare a activitatii cenzorilor, transmiterea continua catre mass media de la Chisinau a informatiilor privind incalcarile comise (inregistrate la un call center creat in acest sens), presiunea pusa pe BNS etc., toate acestea au contribuit la rezultatele de acum.

Concluzia este clara: in ciuda fraudelor si a abaterilor comise, rezultatele recensamantului indica un ritm imbucurator de recuperare a constiintei romanesti la nivel etnic si lingvistic in Republica Moldova, cu o tendinta care este clar ireversibila.

Putin si ai lui au pierdut razboiul identitar in cel de-al doilea stat romanesc, chiar daca dispun de o masinarie de propaganda greu de contracarat si de politicieni cu genunchii rosii de matanii prorusesti.

Constantin Codreanu,
Platforma Unionista Actiunea 2012