Holzindustrie Schweighofer – Principalul consumator al lemnului de răşinoase exploatat ilegal în Vâlcea 

Există numeroase rapoarte de control ale Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) care constată tăieri ilegale de lemn în județul Vâlcea şi consemnează că destinaţia finală a lemnului ilegal a fost compania Holzindustrie Schweighofer.

Există numeroase RECHIZITORII ale Parchetelor din cadrul Ministerului Public care consemnează că destinaţia finală a lemnului ilegal a fost compania Holzindustrie Schweighofer şi că tăierile ilegale au fost făcute la presiunea practicilor comerciale ale Holzindustrie Schweighofer.

În acest sens se poate observa rechizitoriul nr. 75/P/2005 din 3.12.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brezoi. În rechizitoriu procurorul consemnează că societatea „A TĂIAT MASĂ LEMNOASĂ ILEGAL PENTRU CĂ TREBUIA SĂ-ŞI ONOREZE CONTRACTELE către SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL”

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – NOSTRA SILVA, a formulat cereri de intervenţie accesorie în dosarele 41943/3/2014 şi 27730/3/2014 ale Tribunalului Bucureşti, precum şi în dosarul 12899/3/2014 al Curţii de Apel Bucureşti, implicându-se astfel în acţiunile de stopare a abatoarelor de lemn ale companiei Holzindustrie Schweighofer.

Cererile de intervenţie au fost formulate în interesul asociaţiilor BANKWATCH ROMÂNIA şi NEUER WEG, care au solicitat instanţei, să dispună, în contradictoriu cu SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL, CONSILIUL LOCAL RECI şi CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA:

• anularea hotărârii nr. 36/2013 a Consiliului local Reci cu privire la aprobarea PUZ “Fabrică de debitare și prelucrare a lemnului” propusă a fi amplasată în comuna Reci, satul Reci, DN11;
• anularea autorizaţiei de construire nr 220 din 24.12.2013 emisă de Consiliul Judeţean Covasna pentru SC Holzindustrie Schweighofer SRL;
• suspendarea acestor acte până la soluţionarea irevocabilă a cererilor de anulare.

Amplasarea invesiţiei SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL de la Reci, Covasna s-a făcut fără studii şi dezbateri cu privire la disponibilitatea resursei de masă lemnoasă şi influenţa asupra tăierilor ilegale.

Această analiză este esenţială.

În România se exploatează legal, într-un an, 7 milioane metri cubi rasinoase, lemn pe picior (conform datelor Institutului Naţional de Statistică).

Rezultă, aplicând un randament de 60%, un volum total de 4,2 milioane metri cubi de buştean de gater.

Din acest volum, din cauza vârstelor de exploatabilitate ridicate impuse de normele silvice în vigoare, un procent semnificativ are diametre de peste 40 cm, acest procent neputându-se preta prelucrării industriale din fabricile companiei Holzindustrie Schweihofer.

Considerând  acest volum cu diametre mai mari de 40 cm la doar 30% din buşteanul pentru gater, rezultă că toată cantitatea de masă lemnoasă (buştean de gater) care se poate exploata legal într-un an în România, disponibilă pentru fabricile Schweighofer, este puţin mai mică de 3 milioane metri cubi.

Cu fabrica autorizată spre construire la Reci, Covasna, capacitatea de prelucrare a grupului Holzindustrie Schweighofer va fi de aproximativ 3,4 milioane metri cubi buştean răşinoase.

O cantitate de 0,4 milioane mc este importată anual de grupul Schweighofer din Ucraina. Chiar şi aşa, acest calcul simplu ne arată că firmele din grupul Schweighofer, pentru a funcţiona la capacitatea proiectată şi autorizată vor trebui să achiziţioneze TOT buşteanul de răşinoase între 14-40 cm din piaţă, adică să elimine orice concurenţă.

Poziţia dominantă a companiei Holzindustrie Schweighofer deja exista pe piaţa lemnului de răşinoase, însă după punerea în funcţiune a investiţiei de la Reci, această poziţie dominanţă va tinde către o poziţie de monopol, cu consecinţe negative previzibile atât pentru sectorul din aval (exploatarea masei lemnoase, proprietarii de păduri), cât şi pentru industria mobilei, al cărei acces la resurse va deveni din ce în ce mai dificil.

Un alt efect negativ al acestei investiţii va fi împiedicarea menţinerii şi dezvoltării unei economii locale legate de industria lemnului. Lemnul este una dintre puţinele resurse ale zonei montane, iar prelucrarea lemnului este între activităţile care păstrează forţa de muncă în zona rurală.

De exemplu: într-o comună ca Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa-Năsăud, cu 3400 locuitori, existenţa unei investiţii private în prelucrarea locală a lemnului a oferit un loc de muncă în aproape fiecare familie, fapt ce a păstrat comunitatea vie şi a permis menţinerea activităţilor tradiţionale din zona rurală: creşterea vitelor, păşunatul, fâneţe cosite manual, un echilibru esenţial între om şi natură, precum şi o comunitate vie.

Revenind la efectele negative ale noii investiţii de la Reci: compania Holzindustrie Schweighofer, prin abatoarele de lemn de la Sebeş şi Rădăuţi, a reprezentat şi reprezintă un catalizator, un factor determinant al TĂIERILOR ILEGALE din ultimii 10-12 ani în România.

Se poate observa o analiză sumară,  bazată  pe cifrele oficiale  EUROSTAT,  a producţiei  de cherestea de răşinoase în România şi a importurilor şi exporturilor de buştean de răşinoase.

Cifrele  sunt  următoarele:

• producţia de cherestea de răşinoase în România a fost de 3,6 milioane metri cubi în anul 2013, fiind estimată tot la 3,6 milioane metri cubi şi în anul 2014;
• exporturile de buştean de răşinoase, în principal către China, mai puţin către Austria şi Turcia, sunt de 400.000 metri cubi;
• importurile de buştean de răşinoase, exclusiv din Ucraina, sunt tot de 400.000 metri cubi;
• conform propriilor comunicari, Holzindustrie Schweighofer a prelucrat  2,9 milioane metri cubi buştean răşinoase în anul 2013;
• din raportări statistice anterioare, volumul de răşinoase, pe picior,  exploatat în România a fost în anul 2013 de 7 milioane metri cubi.

Concluzionând, exporturile de buştean de răşinoase sunt practic egale cu importurile, deci putem simplifica ecuaţia şi stabili că în România, din 7 milioane metri cubi masă lemnoasă pe picior rezultă, după prelucrare, 3,6 milioane metri cubi de cherestea de răşinoase.

De remarcat că Holzindustrie Schweighofer prelucrează singur 2,9 milioane metri cubi de buştean şi este cunoscut că randamentul mediu de transformare  buştean/cherestea al Holzindustrie Schweighofer este în medie de 52-54% – pentru mai mult de jumătate din buşteanul de pe piaţă.

Calculând pentru restul industriei un randament de 66-68% (producţie  de cherestea pentru consum intern şi pentru ţările arabe, cherestea care are o calitate mai slabă) media randamentului pe industrie nu poate trece de 60%.

Ca sa fie produse 3,6 milioane metri cubi de cherestea, cu randament de 60%, este nevoie de minim 6 milioane metri cubi buştean.

Considerând că dintr-o partidă de lemn pe picior – media naţională de produse principale şi secundare – se obţine un procent de 65% buştean/lemn pe picior, ca să obţinem 6 milioane metri cubi de buştean răşinoase, avem nevoie de minim 9 milioane metri cubi lemn pe picior.

Arătăm şi faptul că buşteanul de răşinoase este folosit şi în producţia de OSB (Kronospan, Egger), la un nivel de câteva sute de mii de metri cubi de buştean în fiecare an.

Oricum am socoti, minim  2 milioane metri cubi de lemn pe picior, specia răşinoase,  sunt exploataţi în plus (ILEGAL) faţă de actele de punere în valoare înregistrate oficial, adică un plus de 30%  faţă de volumul raportat legal.

Aceasta este o estimare moderata a cantităţii de răşinoase exploatată ilegal.

În anul 2013, pentru prima dată, ministerul pădurilor a comunicat că în urma controalelor a fost constatat prin acte de control un volum tăiat ilegal de peste 900.000 mc masă lemnoasă.

Există numeroase rapoarte de control ale Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) care constată tăieri ilegale şi consemnează că destinaţia finală a lemnului ilegal a fost compania Holzindustrie Schweighofer.

Există numeroase RECHIZITORII ale Parchetelor din cadrul Ministerului Public care consemnează că destinaţia finală a lemnului ilegal a fost compania Holzindustrie Schweighofer şi că tăierile ilegale au fost făcute la presiunea practicilor comerciale ale Holzindustrie Schweighofer.

În acest sens se poate observa rechizitoriul nr. 75/P/2005 din 3.12.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brezoi. În rechizitoriu procurorul consemnează că societatea „A TĂIAT MASĂ LEMNOASĂ ILEGAL PENTRU CĂ TREBUIA SĂ-ŞI ONOREZE CONTRACTELE către SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL” (pag. 7, paragraful 6).

Romsilva vinde lemnul la licitaţie, iar preţurile medii pe picior la răşinoase, produse principale, au ajuns la 200-220 lei/mc, chiar 250 lei la unele direcţii (Neamţ).  Este evident că astfel de preţuri nu pot fi plătite decât dacă există şi surse de lemn tăiat ilegal, ieftin, care să ducă media la valorile pentru buştean pe care le regăsim în piaţă.

Industria mobilei a anunţat că preţurile resursei de masă lemnoasă în România au ajuns prea mari şi nu au acces la resursă. Cumpărătorii mari, cum este IKEA, au delocalizat în alte ţări producţia de mobilă de răşinoase.

Compania HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER a întreţinut şi întreţine reţele de crimă organizată care se ocupă cu:

• tăieri ilegale de păduri de răşinoase;
• retrocedări ilegale, urmate de achiziţa terenurilor forestiere de către această companie.

Politica comercială a companiei Schweighofer, de a acorda avansuri de sute de mii de Euro prin antecontracte în care agenţi economici se obligă să livreze cantităţi însemnate de lemn, fără a se face o minimă verificare cu privire la provenienţa acestei mase lemnoase, a determinat şi amplificat constant fenomenul tăierilor ilegale.

JAFUL DIN MUNȚII VÂLCII

Exemplificăm: prin contractul nr. 3969 din 30.11.2004, încheiat între SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER si SC SOFICARM SRL – Vâlcea, s-a plătit un avans de 420.000 EURO pentru promisiunea de livrare a unei cantităţi de 22.000 mc masă lemnoasă.

SC SOFICARM SRL şi asociaţii săi nu au putut să exploateze legal masa lemnoasă şi au tăiat ilegal 6.688 arbori ilegal (5.222 metri cubi) pe care i-a livrat companiei SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER. Aceste aspecte sunt consemnate în Rechizitoriul nr. 75/P/2005 din 3.12.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brezoi.

În acelaşi sens sunt şi alte rapoarte de control ale ITRSV, care consemenază destinaţia finală a unor cantităţi impresionante de lemn ilegal: SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL (din aceste rapoarte de control rezultă că aceleaşi societăţi au tăiat în mod continuu lemn ilegal în perioada 2005-2014 şi l-au livrat la Schweighofer – a se vedea în acest sens nota de constantare a ITRSV Vâlcea din 13.05.2014).

SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL, prin SC CASCADE EMPIRE SRL, a folosit intermediari (care sunt în prezent inculpaţi în dosare penale) şi în cazul achiziţiei de terenuri forestiere. Se pune întrebarea legitimă: a întreţinut SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL reţele de crimă organizată, care în cele din urmă au fost trimise în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie?

Exemplificăm: cazul munţilor Galbenu, Puru, Petrimanu, cumpăraţi de SC CASCADE EMPIRE SRL în judeţul Vâlcea, după ce aceste suprafeţe forestiere au fost retrocedare prin intermediul unui procurator care a folosit acte falsificate şi a corupt funcţionari ai Statului Român. Există o corespondenţă prin email, cu 6 luni înainte de retrocedare, prin care reprezentanţii Schweighofer au stabilit preţul cu procuratorul pentru vânzarea pădurii. Concret: validarea dreptului de proprietate s-a facut la 13.07.2006. Punerea in posesie s-a facut la 31.07.2006. Titlurile de proprietate s-au emis la 8.08.2006. Pentru alte suprafete punerea in posesie s-a facut in 27.07.2006, in aceeasi zi fiind emis si titlul de proprietate. La 23.08.2006 s-au incheiat contractele de vanzare-cumparare cu CASCADE EMPIRE (194 + 111 ha). Tot la 23.08.2006 s-au mai vandut si 4500 mc masa lemnoasa. La 20.03.2008 s-a vandut si suprafata de 344 ha.

Exista un email din 11.12.2005 intre Lucian Petre (Cascade Empire – Schweighofer) si Mircea Basaraba. In email se discuta despre o vizita in teren, despre alte negocieri, o oferta din 08.12.2005, inclusiv o varianta din care sa-i ramana si domnului Basaraba 200 Euro la hectar. Practic, vânzarea către SC CASCADE EMPIRE SRL era stabilită cu minim şase luni înainte de retrocedare.

Un alt exemplu: la 26.11.2007 se incheie un contract de prestari servicii (nr. 152) intre firma CASCADE EMPIRE SRL si persoana fizica Basaraba Mircea. Prin acest act SC Cascade Empire SRL se obliga sa-i vanda domnului Basaraba Mircea 15 hectare teren forestier in muntele Puru, judeţul Vâlcea, precum si sa-i cedeze 114,56 hectare teren forestier tot in muntele Puru, in schimbul carora Basaraba Mircea se obliga sa cedeze la randul sau o suprafata identica, situata in vecinatatea altor proprietati ale firmei austriece. Suprafaţa de 114,56 hectare urma sa fie folosita pentru implementarea unei statiuni turistice. In prealabil toata aceasta suprafata urma sa fie defrisata si scoasa din fondul forestier, masa lemnoasa urmand a fi livrata la SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL. Există o corespondenţă scrisă între Mircea Basarabă şi SC CASCADE EMPIRE SRL prin care acesta explică toate serviciile pe care le-a făcut pentru domnul Gerald Schweighofer (inclusiv creşterea de zeci sau mii de ori a valorii terenurilor forestiere). Domnul Mircea Basarabă este trimis în judecată, alături de alţi inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor de participatie improprie la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, inselaciune, dare de mita,fals material in inscrisuri oficiale, uz de fals, luare de mita, favorizarea infractorului, etc.

Tot compania Holzindustrie Schweighofer, prin SC CASCADE EMPIRE SRL a fost de acord să cumpere proprietăţile unor comunităţi locale (obşti de moşneni, composesorate), cu toate că actele de vânzare cumpărare sunt ilegale conform legislaţiei româneşti.

Exemplificăm: la 25.05.2004, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1758 autentificat de BNP Georgeta Fraţian, SC CASCADE EMPIRE SRL a cumpărat suprafaţa de 578 hectare teren forestier de la Obştea Moşnenilor Izvorani pentru preţul de 751.920 EURO. Prin sentinţa civilă nr. 810 din 18 aprilie 2007 pronunţată de Judecătoria Vălenii de Munte în dosarul 1526/2006, s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1758 din 25.05.2004. În apel preşedintele obştii a fost convins să renunţe la judecată. Un caz similar – o achiziţie ilegală – la composesoratul Câmpul lui Neag, judeţul Hunedoara.

În Raportul Curţii  de Conturi privind situaţia pădurilor în România (2012), s-a concluzionat că au fost tăiaţi ilegal peste 80 milioane mc masa lemnoasă, mare parte după anul 2000, iar paguba statului  a fost de peste 5 miliarde euro.  În realitate, pentru că acest lemn a intrat in circuitul economic, luând în considerare factorul de mutiplicare de valoare adaugata dupa prelucrare de minim 5-7, rezultă o pagubă a României de 30-35 miliarde euro. O parte însemnată din profitul Holzindustrie Schweighofer, inclusiv parte din suma investită la fabrica/abatorul de la Reci, Covasna, provine, direct şi indirect, din tăierile ilegale.

În lumina acestei scurte analize am solicitat instanţei a fi evaluate cererile de chemare în judecată formulate de Asociaţia Bankwatch România şi Asociaţia Neuer Weg.

FEDERAŢIA PROPRIETARILOR DE PĂDURI ŞI PĂŞUNI DIN ROMÂNIA – NOSTRA SILVA