Propunere genială a primarului Alexandru Dediu din comuna Păuşeşti-Măglaşi 

Au trecut 25 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989. Viaţa oamenilor s-a schimbat, a unora în bine, a altora în rău. La Păuşeşti-Măglaşi schimbările se văd cu ochiul liber. S-a construit masiv, frumos şi durabil, s-au asfaltat drumurile, a fost extinsă reţeaua de apă şi canalizare, s-au introdus gaze în majoritatea gospodăriilor, avem curent electric în toate casele. Am zice că e bine. Toate acestea, însă, costă. Apa şi canalizarea au devenit tot mai scumpe, energia electrică şi gazele de asemenea, naveta la Rm. Vâlcea scoate bani din buzunarele oamenilor. Problema este că a crescut numărul pensionarilor, al şomerilor şi al celor fără un loc de muncă. Pensiile sunt mici, cei care mai lucrează primesc salariul minim pe economie. În acelaşi timp copiii trebuie sa meargă la şcoală şi toţi încearcă să ducă o viaţă mai bună, mai sănătoasă şi mai prosperă.

Constatăm că sărăcia ne aleargă din urmă, oamenii nu-şi mai pot plăti întreţinerea, chiria, au restanţe la bănci. Întotdeauna, localităţile limitrofe au depins de municipiul Rm. Vâlcea. Dependenţa comunelor de capital judeţului s-a accentuat. Înainte aveam sute de oameni care lucrau în industria din municipiu, astăzi mai sunt câteva zeci care lucrează la ADP sau în Asociaţiile de proprietari. Lipsa banilor e tot mai mult simţită peste tot. Au trecut 25 de ani de când municipiul cunoaşte o degringoladă continuă, pierderile sunt permanente, nimeni nu reușește să găsească o soluţie pe termen lung. Noi, locuitorii comunelor vecine suntem nemulţumiţi de felul cum este administrat oraşul, ne doare că se face puţin pentru viaţa sa economică.

Am intrat în conştiinţa românilor cu doi primari condamnaţi pentru acte de corupţie şi pentru incapacitatea factorilor de decizie locali, judeţeni şi centrali de a salva cel mai mare obiectiv industrial – Oltchim-ul. Iată de ce nu ne este indiferent cum sunt conduse judeţul şi municipiul Rm. Vâlcea, ce proiecte se propun pentru prezent si viitor. Se vorbeşte despre dezvoltarea durabilă a judeţului, dar până acum nu s-a făcut nimic. Să fie limpede, soarta noastră depinde de dezvoltarea sănătoasă a municipiului Rm. Vâlcea.

Noi am construit şcoli durabile, le-am modernizat, le îngrijim bine, dar conţinutul învăţământului pregătirea elevilor este în sarcina Inspectoratului Şcolar Judeţean, care ar trebui să asigure activitatea de perfecţionare a cadrelor didactice, îndrumarea, controlul, promovarea. Suntem nemulţumiţi de rezultatele obţinute de elevii vâlceni la bacalaureat şi evaluările naţionale, de lipsa de măsuri pentru îmbunătăţirea pregătirii elevilor.

Localităţile din zonele de deal şi munte se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor. În cei 25 de ani am pierdut pariul cu agricultura, plantaţiile de pomi s-au degradat, numărul animalelor a scăzut simţitor. Criza economică globală ne afectează pe toţi, înregistrăm o stagnare economică pe toate planurile, cercetarea şi dezvoltarea sunt într-o mare suferinţă.

Au apărut îngrășăminte şi ierbicide noi, dar nu mai avem specialişti care să-i îndrume pe micii fermieri, să-i înveţe cum să le folosească. Avem o Staţiune de Cercetări Pomicole care produce soiuri de pomi fructiferi de mare randament, însă se face prea puţin pentru stimularea interesului ţăranilor pentru plantaţii noi, modernizate. Nu există o politică pe plan judeţean în acest sens. Peste tot e nevoie de oameni competenţi, devotaţi, dornici să schimbe situaţia existentă. Aici trebuie să intervină Consiliul Judeţean, Prefectura prin politici eficiente, specifice fiecărei zone.

Populaţia judeţului este îmbătrânită şi bolnavă, toţi depindem de centrele de sănătate existente şi în special de Spitalul Judeţean. Şi aici lucrările de recondiţionare nu se mai termină., oamenii sunt exasperaţi. Interesul nostru, ca şi al tuturor vâlcenilor, este ca şi în acest domeniu să fie aşezaţi oameni capabili, specialişti adevăraţi, sensibili la suferinţele bolnavilor.

În ultimii ani municipiul Rm. Vâlcea a cunoscut o permanentă degradare, fapt ce influenţează negativ şi activitatea comunei Păuşeşti-Măglaşi. Dacă scade numărul turiştilor în municipiu, scade şi numărul celor care vizitează localităţile vecine.

Propun primarilor din comunele de sub munte, Păuşeşti-Măglaşi, Vlădeşti, Ocnele Mari, Buneşti, Govora, Stoeneşti, Bărbăteşti, Costeşti, Vaideeni şi Slătioara să acţionăm pentru construirea unui drum paralel cu muntele numit „Drumul Soarelui”, care să lege localităţile noastre şi care să favorizeze dezvoltarea turismului monahal. În fiecare din aceste localităţi se găsesc mănăstiri, biserici şi schituri de mare valoare istorică şi ecleziastică, monumente de arhitectură care trebuie cuprinse în circuitul turistic. Pe acest drum s-ar putea construi pensiuni turistice care să valorifice potenţialul existent în zonă. Să nu uităm că în aceste localităţi există primari tineri, capabili, care ai dovedit până acum că ştiu ce vor şi pot să acceseze fonduri europene pentru dezvoltare.

Propun înfiinţarea Asociaţiei primarilor din comunele prin care trece „Drumul Soarelui”, care să coordoneze proiectele de dezvoltare economică şi turistică.

Am dori să ni se alăture acestui proiect şi oraşul Horezu, care are un potenţial turistic recunoscut şi apreciat. La Bărbăteşti, sub Vârful Buila, se poate amenaja o pârtie de schi şi un sat de vacanţă, care să colaboreze cu amenajarea turistică de la Vârful Romani.

Este tot mai limpede că în viitor succesul fiecăruia dintre noi depinde de colaborarea noastră, de realizarea unor proiecte comune.

Va trebui să discutăm serios pe cine alegem în Consiliul Judeţean Vâlcea şi în Parlamentul României, să ne asigurăm sprijinul consilierilor judeţeni, al senatorilor şi deputaţilor pentru realizarea obiectivelor noastre comune.

Primar
Dediu Alexandru

P.S. 1. Accesarea de fonduri europene pentru construirea de panouri fotovoltaice pentru iluminatul şi încălzitul şcolilor, grădiniţelor, primăriei şi altor unităţi din localitate

2. Valorificarea unitară a tradiţiilor şi culturii populare vâlcene, printr-o planificare comună a evenimentelor organizate în fiecare localitate. Ex: Sărbătoarea teiului, Festivalul „Brâul de aur” de la Bărbăteşti, „Învârtita dorului” de la Vaideeni, Cocoşul de Hurezu, Sărbătoarea căpşunului – Buneşti etc..