Primarul Ilie Fârtat: Am adus orașul Horezu la nivelul municipiilor! Ne-au ajutat proiectele cu finanțare europeană! 

Domule primar vă rugăm să ne prezentați pe scurt realizările dumneavoastră din acest mandat.

Am să vă spun chiar din ultimii 10 ani pentru că înainte de a fi primar am fost consilier județean și m-a interesat întotdeauna dezvoltarea orașului Horezu. Pot spune că în ultimii trei ani și jumătate, orașul Horezu a evoluat, în sensul bun. Ultimul recensământ evidențiază faptul că este singura localitate urbană care a crescut de la 6400 locuitori la 7113 locuitori, dar și în ceea ce privește latura economică, principala  ramură dependentă de condiția omului, de nivelul de trai. Tot statistic se poate evidenția faptul că zona Horezu are o rată de șomaj mai mică decât media județeană. Acest lucru nu este neapărat meritul primarului Fârtat. Este meritul strategiei bune care s-a implementat la nivelul structurilor instituționale și a mediului privat din Horezu pentru că  reconversia profesională a celor care au lucrat în minerit și- au găsit o trecere foarte pragmatică  pe latura turismului. Întotdeauna, într-o campanie, cei care candidează la funcția de primar spun că vor  creea locuri de muncă. Este fals! Și eu am spus că voi încerca să realizez 80 locuri de muncă, în fiecare an. Nu știu dacă s-au făcut 80 dar 50-60 s-au realizat în ultimii doi ani în Horezu și, plecând de la acest lucru putem să exemplificăm faptul că o fabrică, cum este cea de brânzeturi din Horezu, cunoscută la nivel European, cu o tenologie nouă, realizată de către un investitor spaniol, cu tehnologie înaltă, crează 10-12 locuri de muncă. Pe când o pensiune de 30 de camera crează 17-20 locuri de muncă, în zona de turism unde nu poate să vină foarte multă tehnologie.

De aceea, conform strategiei din perioada 2004-2006 pot să spun că una dintre realizările mandatului meu s-a bazat pe finalizarea proiectelor europene. După cum știți, orașele mici, cum este și Horezu, nu pot trăi numai din taxe și impozite locale, și niciodată nu am stat cu mâna întinsă la Consiliul Județean, indiferent cum s-a numit președintele instituției.  Din punctul meu de vedere, poate că nu ar trebui să existe o asemenea instituție dacă autonomia locală ar fi în deplinătatea principiilor care sunt reglementate inclusiv în constituție. Am avut discuții la nivel înalt, la nivelul asociației orașelor, pentru că mă nemulțumește formula prin care se vor echilibra bugetele localităților în anul 2016. Plecând de la acest lucru, evident că a trebuit să găsim o soluție pentru un buget mai mare. Prima soluție a fost fondurile europene. Indiferent cum s-a numit primarul orașului Horezu, un lucru a fost bun pentru că a existat continuitate în ceea ce privește strategia de dezvoltare a orașului. Astfel pot fi mulțumit atât eu cât și întreaga localitate pentru că am finalizat toate proiectele ca exercițiu financiar 2007-2013, neexistând riscul unor corecții, așa cum se întâmplă în alte orașe unde proiectele sunt în mare întârziere.

Este vorba despre proiectul de promovare al evenimentelor turistice din orașul Horezu finalizat în iunie 2013, am primit și banii în anul 2014.

Un proiect pe dezvoltare INTEREG, un proiect internațional în care aplicantul a fost o comunitate din Grecia, unde Horezu a participat ca și ghid în domeniul ceramicii.

Pe lângă modernizarea Spitalului în anul 2011 am modernizat  ambulatoriul de specialitate, inclusiv cu dotare corespunzătoare, fapt ce a permis ca în ultimele șapte luni să ne mai vină încă nouă medici noi. La ora actuală, zona serviciilor de infrastructură medicală din Horezu, însemnând Spital  Ambulatoriu, creșă și cabinet școlar, are 43 de medici. Nu ne putem plânge de criză de medici la Horezu. Avem o specialitate deficitară și anume ortopedia.

Un proiect deosebit este finalizarea dotării Centrului de Informare cu infochioșcuri, cu sală de conferință, cu tot ceea ce înseamnă o colaborare bună în favoarea turistului, cu agențiile de turism care pot beneficia de această locație.

Cel mai important proiect, în viziunea mea, pentru care am fot și premiat cu un premiu de excelență de către portalul Administrație.ro, este finalizarea proiectului care se numea ,,sustenabilitatea energetică’’ a orașului Horezu, din surse neconvenționale. Este vorba despre un parc fotovoltaic de 3636 panouri, 0,98megawati. Am deja contractul . În viitorii 25 de ani acest lucru va contribui la o cheltuială mai mică pe zona energetică, nu numai pentru iluminatul public, dar şi pentru celelalte instituţii aflate în subordinea primăriei, Casa de Cultură, Centrul de Informare, grădiniţa, liceu, spital. Ne dorim ca această plus valoare care se realizează pe zona energetică, şi, cum spunea cineva: “cine are energie are şi putere”, banii respectivi să-i investim în zona infrastructurii.

Am spus-o de la început, şi sunt din ce în ce mai convins, că primarul oraşului Horezu trebuie să fie primarul şi turiştilor care vin în Horezu sau în depresiunea Horezu. Este clar că, nemaiavând o latură industrială, zona de turism este singura pe tot ceea ce înseamnă Oltenia de sub munte. Undeva între Novaci şi Râmnicu Vâlcea este varianta economiei care să realizeze plus valoare. Atunci, ne gândim că infrastructura trebuie să fie mult îmbunătăţită. Este adevărat că în ultimii doi ani şi jumătate am asfaltat 18,5 km. Doar un singur drum a beneficiat de Ordonanţa 28, restul a fost pe buget local. Una dintre pârghiile pentru care au fost fondurile europene, una dintre pârghiile mele, ca şi liberal, pentru a mări bugetul în fiecare an, a fost concesionarea terenurilor din zona Treapt. Zona Treapt este un PUZ ambiţios realizat în urmă cu zece ani, dar datorită crizei din 2008-2010 nu au prea venit investitori. Acum când vorbim sunt nouă loturi vândute, nouă planuri de afaceri ale unor investitori care în fiecare an asigură câteva milioane lei în plus. Aceasta a fost variantă de dezvoltare pentru că oricum, numărul de animale care ar fi trebuit să se adreseze păşunii respective era în scădere.

Mai pot vorbi şi despre Centrul de Zi care care se va finaliza în mai 2016. Este într-o perioadă în care, dincolo de finanţare, se vede construcţia fizică pentru comunitatea din Sălişte.

Pentru că anul 2015 a fost anul în care nu s-au mai putut depune proiecte europene, vorbim în primul rând despre stabilirea strategiei de dezvoltare a localităţii Horezu care să ducă dincolo de anul 2020, este un portofoliu de proiecte destul de ambiţios, cu dezvoltarea zonei de gol alpin, cu legătura cu zona de Nord a judeţului prin Vârful Roman-Malaia. Un proiect destul de ambiţios de legare la Transalpina. Avem ce face. Acum, în decembrie 2015 avem patru proiecte pentru care dorim să se găsească finanţare pe exerciţiu financiar următor. Este vorba despre eficienţa energetică a clădirilor nerezidenţiale. Vorbeam despre faptul că s-a finalizat spitalul şi au mai rămas 3-4 clădiri care sunt într-o stare de degradare. Aici ar beneficia în primul rând de o modernizare, o consolidare, în aşa fel încât să fie util altor servicii, cum ar fi serviciul SMURD şi unui serviciu de pompieri. De asemenea, drumul comunal Romanii de Jos-Vârful Roman. Ne dorim să găsim pe plan regional o oportunitate de finanțare.

Mai avem un proiect pe care ni-l dorim să-l punem tot pe zona de dezvoltare a spațiilor verzi. Este vorba despre ce a mai rămas din parcul nostru pentrucă a fost retrocedat în urmă cu vreo șase ani prin hotătârea instanței. Avem, practic, 1,9 ha. La ora actuală localitatea Horezu nu are parc și ne-ar fi foarte util un proiect European pentru modernizarea acestui drum.

Ați fost în formă și rămâneți în continuare în formă. Doar o singură întrebare v-am mai pune. De ce spuneți că în Horezu se schimbă primarii la fiecare patru ani?

Așa a fost în ultimii doisprezece ani.

Poate spargeți dumneavoastră tradiția.

La ora actuală nu s-ar pune problema. Sunt lucruri care nu îmi convin, în sensul că sunt alegeri într-un singur tur . Ar fi fost correct să fie în două tururi. Este o opțiune pe care am spus-o înainte de a se lua vreo decizie. Cu siguranță, indiferent de poziția pe care o voi ocupa, mă interesează Horezu, îmi iubesc prea mult Horezu ca să nu îmi pese ce se întâmplă. Prin urmare, dincolo de amprenta pe care am lăsat-o în acești patru ani, dincolo de realizările pe care le-am avut pentru Horezu în mandatele de consilier județean, precum vedeți, aici am Horezul în spate. Horezu, dacă se va realiza în viitorii 5-10 ani pe o reformă administrativă, cu siguranță, instituţional vorbind, Horezu este la nivelul unor municipii. Sunt localități care sunt municipii și cu 15000 locuitori. Nu contează numărul ci contează atracvitatea. Una dintre marile realizări, pe care, nu neapărat că le-am făcut eu, dar s-a întâmplat în mandatul meu, a fost această internaționalizare a Horezului. În decembrie 2012 localitatea Horezu a fost recunoscută ca și tehnici ale ceramicii de Horezu, originale și unice după care am reușit să creem un grup teritorial de cooperare cu orașele ceramice alături de francezi, spanioli și italieni. Acum vor să vină în acest grup teritorial țări cu mare tradiție cum este Polonia, Grecia, Germania. Foarte important este laboratorul de proiecte europene coordonat din cadrul primăriei Horezu.  A reușit să depună în septembrie 2015 la  Bruxel, fiind o premieră, un proiect care v-a fi evaluat în a doua jumătate a lunii februarie. Este un proiect pe INTEREG, care să consolideze, să păstreze, să aducă o temeinicie în cele patru state, în ceea ce privește dezvoltarea ceramicii. Acest proiect European demonstrează că se găsesc bani, totul este să alergi după ei. Nu neapărat la Consiliul Județean, nu neapărat la Guvern. Sunt multe oportunități și Horezu merită să aibă oameni care să muncească pentru a găsi aceste oportunități. Eu, cu siguranță, sper ca în 2025-2030 Horezu să nu mai depindă deloc de un palier administrativ județean. Spuneam eu mai de mult, la o supărare față de un președinte al Consiliului Județean, că o să scriu ‘’Horezu-România’’. Faptul că sunt peste 20 de ceramiști care s-au dus în Franța, care au mers în Italia, în Polonia, în Turcia cu ceramică și au fost foarte bine tratați, a creat încredere. La ora actuală tehnicile ceramicii se păstrează, s-au conservat în ceea ce privește tehnicile autentice originale, dar calitatea ceramicii de Horezu a crescut și se poate vedea acest lucru inclusiv în aeroporturile internationale unde găsești ceramică de Horez datorită unei întreprinderi create prin economia socială și anume Asociația pentru Păstrarea Patrimoniului Autentic de Horezu.

Cu alte cuvinte, sunt optimist pentru dezvoltarea Horezului și sunt convins, în sensul bun, că este un adevărat târg un adevărat centru comercial, care, pe lângă localnici, care trebuie să trăiască bine și în condiții bune, trebuie să se găsească și componenta turistică, evident, cu criteriile de exigență ale turistului.

Vă mulțumim frumos!

Material realizat de Tiberiu Pîrnău (Ziarul de Vâlcea) și Gheorghe Smeoreanu (Criterii Naţionale) în cadrul proiectului Primarii judeţului Vâlcea – 2016