Calvarul firmelor în 2015 

Obligarea firmelor care vor să devină plătitoare de TVA să completeze Formularul 088, impozitarea diurnelor pentru românii care lucrau în străinătate, interpretarea eronată a legislației fiscale au fost doar câteva dintre cele mai mari probleme avute de firme în 2015.

Anul 2015 a fost mai „calm“ pentru mediul de afaceri, dar au existat situații ieșite din comun, pentru anumiți agenți economici, care au avut de suferit pierderi fie din cauza legislației, fie din cauza interpretării acesteia în defavoarea firmelor.
Firmele care au dorit să devină plătitoare de TVA trebuia să completeze Formularul 088, o declarație stufoasă pe baza căreia Fiscul acordă un punctaj. Cu cât sunt obținute mai multe puncte, cu atât scad șansele firmei de a deveni plătitoare de TVA. Prin acel formular, societatea trebuie să demonstreze că are capacitatea de a desfășura afaceri.
„O chestiune care a caracterizat, din punct de vedere al problematicii fiscale, anul 2015 a fost legată de consecințele vestitei Declarații 088, cea care vizează atribuirea codului de taxă pe valoarea adăugată unui agent economic care nu avea acest cod de TVA până la momentul respectiv. Practic, a atins plafonul de venituri reglementat de Codul Fiscal, a fost neplătitor de TVA și Codul Fiscal îl obligă să devină plătitor de TVA în momentul în care a atins plafonul respectiv“, a spus avocatul Lavinia Toma Tumbăr în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la Alege TV, afirmând că multe firme nu au trecut de acea Declarație 088 și nu au putut deveni plătitoare de TVA.
Potrivit legislației, o persoană care a avut altă firmă intrată în procedură de insolvență va primi punctaj foarte mare prin Formularul 088 pe noua firmă care vrea să fie plătitoare de TVA, astfel încât nu va putea să primească „OK“-ul de la Fisc ca să devină plătitoare de TVA. Practic, acea firmă va fi obligată să factureze cu TVA, dar nu își va putea deduce taxa pe valoarea adăugată, ceea ce înseamnă un cost cu 24%, respectiv cu 20% mai mare al mărfurilor rulate față de alte firme concurente. „Se vor închide multe firme din această cauză. Există posibilitatea ca ei să conteste rezultatul Fiscului de a nu se atribui cod valid de TVA (…)“, a mai spus Lavinia Tumbăr. Firmele mai pot să facă demersurile pentru a stabili alt administrator pentru acea firmă, aspect ce presupune modificarea statutului societății, a mai precizat avocatul specializat în dreptul afacerilor.

Impozitarea diurnei muncitorilor de peste graniță a creat probleme

Altă măsură care a creat probleme în piață a fost intenția statului de a impozita diurna primită de muncitorii români care lucrează în străinătate, dar care au contractele de muncă încheiate în România și au fost detașați de agenți de muncă temporară la firme din Germania, Spania, Italia, Franța sau în alte state europene. Statul s-a trezit dintr-o dată să impoziteze cu 16% diurna oamenilor, deși ani de-a rândul nu le-a spus nimeni firmelor respective care activează ca agenți de muncă temporară că ar avea vreo datorie către ANAF. Aberația fiscală de a impozita diurna oamenilor care muncesc în străinătate s-a ales cu insolvențe în rândul agenților de muncă temporară, din cauză că sumele stabilite în plus de către Fisc au „paralizat“ efectiv activitatea agenților de muncă temporară controlați. Fiscul a stabilit sume de plată din urmă, pe aproape cinci ani, plus dobânzi și penalități, iar unor firme le-au fost blocate conturile. Majoritatea agenților de muncă temporară au dat statul în judecată, invocând interpretarea abuzivă a legislației fiscale. Mai mult decât atât, Finanțele controlaseră cu unul-doi ani înainte câteva din firmele respective, dar nu stabiliseră că agenții de muncă temporară ar fi avut de plată ceva către stat.

Amnistia a rezolvat doar problema unora

În vara anului 2015, statul și-a dat seama de greșeala făcută și a amnistiat agenții de muncă temporară, considerând că aceștia nu trebuie să plătească impozite pe diurnă. Potrivit Codului Fiscal, diurna este venit neimpozabil în România, până la un anumit cuantum. Dar amnistia fiscală a scăzut doar „sumele care mai erau de datorat“, în schimb aceia la care Fiscul apucase să le blocheze conturile au rămas cu banii pierduți, pentru că Fiscul nu i-a mai dat înapoi și nici nu i-a putut compensa cu alte obligații fiscale viitoare ale firmelor, a precizat Lavinia Toma Tumbăr, la „Economia Sudului“.
Alt fenomen s-a produs după decizia statului de a impozita retroactiv salariile românilor angajați în țară și detașați de agenții de muncă temporară peste hotare. În luna noiembrie, președintele unui patronat din construcții, ARACO, a declarat la Craiova că, din cauza acestei măsuri de interpretare fiscală din partea statului, firmele românești care lucrează în construcții în Germania au rămas fără muncitorii români, care au plecat la firme portugheze sau franceze.
De departe, decizia de impozitare a diurnei lucrătorilor detașați sau delegați în străinătate a fost cea mai mare problemă pentru branșa respectivă a agenților de muncă temporară.
Cum se poate evita plata dublă a unei facturi

Aceia care folosesc instrumente de plată pentru a acorda partenerilor de afaceri garanții de natura biletelor la ordin sau a filelor cec trebuie să știe că, dacă vor face plata contravalorii mărfii înainte de scadență, atunci trebuie să-i solicite firmei căreia îi achită marfa sau serviciul restituirea biletului la ordin cu care au garantat. În caz contrar, ei riscă să plătească de două ori aceeași factură, dacă furnizorul le introduce la plată și biletul la ordin în ziua scadenței, chiar dacă s-a mai achitat o dată, a precizat avocatul specializat în dreptul afacerilor. În aceste situații, Lavinia Toma Tumbăr a spus că este foarte greu să mai fie recuperați banii plătiți de două ori, de aceea este foarte important ca atunci când aveți bani în conturi și efectuați o plată prin virament bancar, automat să cereți firmei căreia îi achitați banii restituirea biletului la ordin sau a acelui instrument electronic de plată cu care ați garantat.

Firmele, ceva mai atente la documente

Avocatul a mai spus că anul 2015 s-a concretizat într-o oarecare disciplină a firmelor în relația cu Fiscul, o atenție mai mare a acestora pentru a-și face ordine în documente, aspecte care s-au concretizat în rapoarte de control fiscal favorabile contribuabilului.

Lavinia Toma Tumbăr, avocat specializat în dreptul afacerilor (gds.ro)