Cei care iau la roată Valea sau Defileul Oltului din Carpaţii Meridionali trec nepăsători, de cele mai multe ori, pe lângă o construcţie religioasă ce seamănă la „faţă” cu Cozia sau Sinaia. Asta dacă ne luăm după arhitectură şi cărămizile roşii ce ies în evidenţă pe brâurile bisericii. Lângă localitatea Călineşti, nu departe de Brezoi, câteva indicatoare, cam ruginite şi obosite de vreme te anunţă, ba că ai ajuns la Schitul Cornetu, ba la Mânăstirea Cornetu. Mă rog, cunoaştem diferenţele, chestie de interpretare religioasă, parcă cărui turist sau pelerin îi pasă.

de Viorel Iraşcu (Plecatdeacasă.net)
 

Scriam  în urmă cu un an, pe blogul meu, în ,,pastila de turism“ că acesta este un loc din România, pe care aş vrea să îl văd neapărat . Citisem, după cum spune şi titlul, că este singura mânăstire din lume pe sub care s-a construit un mic tunel de cale ferată. Chestia mi se părea extraordinară şi după ce am văzut acolo, cred în continuare acest lucru.

Cum micul schit este situat foarte aproape de malul drept al Oltului iar inginerii feroviari nu puteau ,,muşca” cu debleul din apele râului dar nici din rambleul drumului naţional, atunci s-a luat decizia de a se construi un mic tunel pe sub turnul de la intrarea în aşezământul religios. Azi, probabil, BOR s-ar opune, dar atunci…
De sus, de la intrare, nu realizezi deloc acest lucru dacă nu ştii. Vegetaţia crescută de o parte şi de alta a căii ferate obturează privirea turistului. Aşa că am luat-o pe şosea la vale, vreo 200 de metri şi am coborât pe calea ferată, după care, cu ceva emoţii am luat-o peste traverse ca să prind un unghi mai bun pentru fotografiat.
Ar fi fost o chestie să prind sau să mă prindă un tren, acolo jos mai ales că nu prea aveam unde să mă feresc, în plus erau şi firele de la macaz care ar fi încurcat planurile mele. În fine, un element de arhitectură religioasăalături de unul de arhitectură feroviară, constituie un ansamblu inedit care poate fi exploatat turistic.
Să mai menţionez şi vechimea schitului, construit şi ctitorit de Val Velnicul Mareş Băjescu pe la 1666. Schitul este trecut în ghidurile cu mânăstiri ca fiind unul de călugari însă eu am conversat despre minunea tehnică de sub poarta de intrare cu o măicuţă.
Nu rataţi nici interiorul şi nici priveliştea asupra Oltului şi  Munţilor Coziei, din spatele mânăstirii.

Acest articol a fost preluat de pe site-ul Plecatdeacasă.net, unde puteţi fi la curent cu drumurile lui Viorel Iraşcu spre frumuseţile ascunse ale României.

Manastirea Cornetu

Manastirea Cornetu este un monument impresionant de arhitectura romaneasca, aflat pe Valea Oltului, in satul Calinesti, la poalele muntelui Cornetu. La aceasta se ajunge urmand drumul din Ramnicu Valcea spre Sibiu, dupa o distanta de 50 de kilometri.

Manastirea de pe malul drept al Oltului dateaza din secolul al XVII-lea, fiind o ctitorie a marelui vornic Mares Bajescu, mare feudal si apropiat al Cantacuzinilor, si a sotiei sale, Maria. Alegerea locului s-a facut cu atentie caci, pe de o parte era apropiat de pamanturile sale, iar pe de alta parte, datorita pozitiei sale era ferit din calea ochilor privitorilor.

Manastirea Cornetu

Conform pisaniei originale, sculptata in piatra de Albesti, arata ca data a terminarii lucrarilor ziua de 29 august 1666, in timpul domniei lui Radu Leon. Autorul pisaniei este un anume popa Stan din Bajesti, cel care semneaza si pisania manastirii Aninoasa, peste 11 ani.

Daniile acesteia au urmat imediat, chiar inainte de a se fi terminat lucrul la biserica. Astfel, Mares Bajescu, printr-un act din 15 martie 1666, va inzestra schitul cu satul Copaceni si muntii Sasa si Cornetu, precum si ocini in mai multe sate.

Biserica manastirii este incadrata intr-un patrat de piatra ce cuprinde anexele si chiliile. Colturile complexului prezinta turnuri si un foisor. Biserica, aflata in centru, isi pastreaza inca forma originala.

Manastirea Cornetu

Biserica este inalta, cu ziduri foarte groase din piatra. Interiorul este compartimentat in altar, naos si pronaos. Are doua turle, una pe naos si a doua pe pronaos. Zidurile exterioare au alternanta de tencuiala si caramida aparenta. De jur imprejur se afla un brau inflorat prin vopsele.

Arhitectura bisericii este una obisnuita, prezentand un plan trilobat cu un turn-clopotnita cu opt laturi pe pronaos si turla Patocratorului cu zece laturi pe care sunt situate ferestre mici.

Zidul este din caramida asezata orizontal. Cornisa este realizata din caramida aparenta dispusa in forma de dinti de fierastrau. Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte delimitati de caramizi.

Manastirea Cornetu

Arhitectura interiorului este una reprezentativ pentru bisericile traditionale, avand un zid intre naos si pronaos. Pictura murala din naos este realizata in tehnica fresco in secolul al XVIII-lea, iar cea din pronaos este din secolul al XIX-lea. Din nefericire nu se mai pastreaza nimic din pictura originala.

In anul 1761, in timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, un anume Alecse capitan de Loviste pune sa se refaca pictura altarului de catre zugravii Mihai, Radu si Iordache asa cum rezulta dintr-o alta pisanie situata in coltul de sud-est al naosului.

Un moment trist al manastirii este incendiul din 1808, care distruge aproape complet biserica si chiliile, o perioada de timp viata monahala fiind intrerupta. Abia in anul 1835 noul staret Irimah pune sa se refaca cladirile si pictura murala.

Manastirea Cornetu

In perioada anilor 1864-1949 biserica este administrata de catre Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti care, in 1885, finanteaza construirea iconostasului din lemn de stejar, un am mai tarziu fiind pictate in ulei si icoanele de lemn. Tot institutia ce patroneaza schitul in cooperare cu Directia Monumentelor refac intre anii 1923-1225 cupola turlei si altarul daramate de obuze de altilerie in timpul luptelor din anul 1916.

In anul 1898, cu ocazia saparii tunelului pe sub zidurile de incinta ale manastirii, Directia Cailor Ferate darama o parte a vechiului zid de incinta si chiliile anexe, construindu-l pe cel actual. Din incinta originala astazi mai pot fi admirate foisorul, turnul si zidurile de pe laturile de nord si est.

 Manastirea Cornetu          Manastirea Cornetu

Cupola si o parte din altar au fost daramate in 1916-1918 si refacute intre anii 1923-1925. Ultimele renovari importante se fac in anul 1960, sub patronajul DirectieiMonumentelor Istorice, cand se va restaura si pictura murala.

Manastirea Cornetu fost schit de calugari, insa, in prezent, aceasta este manastire de maici cu hramul Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul.