Șpârle și șopârle, 25.04.2016
- Pentru că a fost un „căţeluş cuminte” şi a ascultat orbeşte ordinele stăpânului de la liberali, Gică Păsat, actualul preşedinte interimar al CJ Vâlcea, a fost pus de „bossul” Cristian Buican pe locul 3 pe lista de consilieri judeţeni, însă Păsat nu se va bucura mult de acest post pentru că DNA-ul îl va trimite în curând în judecată, iar prefectul Radu Renga va emite rapid un ordin de suspendare a mandatului. Ar fi bine ca toate partidele politice să pună pe listele de candidaţi oameni care nu au avut probleme cu legea sau care nu riscă să „păteze” imaginea Consiliului Judeţean!
- În conformitate cu prevederile legale privind managementul instituţiilor publice de cultură şi ale regulamentului de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului la instituţiile publice de cultură din subordinea Consiliului Local al municipiului Râmnicu Vâlcea, primăria a anunţat rezultatul final privind „evaluarea” managerilor: Mihail Ştefănescu – manager la Filarmonica „Ion Dumitrescu” (nota 8,70), Nicolae Poghirc – manager la Teatrul Municipal „Ariel” (nota 8,80).
- Câteva surprize a furnizat „eternul şi fascinantul” Buican şi în cazul candidaţilor propuşi de PNL la Consiliul Local al Râmnicului. Remarcăm din listă absenţa „piticului atomic” Gheorghe Ioniţă, a lui Bogdan Pruteanu, dar şi a lui Constantin Muşat. Cu excepţia lui Grigore Crăciunescu şi a lui Mircea Poenaru, pe primele poziţii descoperim nume noi, care nu au mai făcut parte din administraţia publică locală.
- Zilele trecute, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicităţii raportul privind starea sistemului judiciar pe 2015. La nivelul tribunalelor, la gradul „foarte eficient” se încadrează şi Tribunalul Vâlcea. Concluziile raportului pun accent pe vulnerabilităţile din sistem şi pe nemulţumirile actorilor din justiţie, subliniind totodată soluţiile necesare ieşirii din impas. Instanţele reclamă ca vulnerabilitate principală instabilitatea şi impredictibilitatea legislativă (cadrul legislativ stufos şi incoerent, cu modificări lipsite de studii de impact şi fără a asigura resurse materiale şi de personal), dar şi nearmonizarea normelor de procedură cu deciziile Curţii Constiţutionale.