• Cele mai exploatate resurse minerale in perioada auditata au fost carbunii (143.331 mii tone) si rocile utile (nisip si pietris – 156.000 mii m3 si alte categorii de roci utile  – 199.765 mii tone), urmate de resursele de sare gema (10.322 mii tone) si minerale nemetalifere (5.519 mii tone). Totodata, in aceeasi perioada, cantitatea totala extrasa de ape minerale naturale (carbogazoase si plate) a fost de cca. 7.106 mil. litri.

Auditul a constatat faptul ca Strategia industriei miniere elaborata pentru perioada 2012-2035, se afla si in prezent in stadiu de propunere, fara a fi asumat si aprobat printr-o hotarare de Guvern. Ministerul de resort, Ministerul Economiei, a actionat formal, nefiind urmarita aprobarea strategiilor elaborate si implementarea acestora. Termenele de realizare ale  unor obiective prevazute prin proiectul Strategiei industriei miniere elaborata pentru perioada 2012-2035  au fost depasite datorita tergiversarii in aplicarea unor masuri ferme menite sa contribuie la demararea realizarii acestora. Ex: accelerarea procesului de ecologizare a obiectivelor miniere prin atragerea de fonduri suplimentare- Fondul pentru mediu, fonduri externe nerambursabile.

Conform datelor prezentate de ANRM, la nivel national, la sfarsitul anului 2015 existau  1.092 zacaminte pentru care ANRM a acordat licente, din care: 837 zacaminte de resurse minerale aflate in exploatare si 255 zacaminte neexploatate.

Auditul a constatat faptul ca ANRM nu a emis reglementari, respectiv instructiuni tehnice in ceea ce priveste modelul de raportare si completare a formularelor-tip de raportare privind evidenta si miscarea resurselor/rezervelor minerale si nici nu a organizat o evidenta a operatorilor economici care aveau obligatia sa raporteze informatii privind evidenta si miscarea resurselor/rezervelor minerale. La nivelul ANRM, nu se cunosc operatorii de activitati miniere care nu si-au indeplinit aceasta obligatie de raportare anuala.

Totodata, ANRM nu a luat masurile corespunzatoare pentru organizarea, pastrarea si protectia tuturor datelor care constituie Fondul geologic national, respectiv documentele au fost arhivate in regim de custodie la diversi agenti economici si in depozitele ANRM, o parte dintre acestea fiind organizate in spatii improprii pastrarii si depozitarii unor astfel de documente, unele documente deteriorandu-se ca urmare a umezelii excesive, fiind afectate de inundatii. O alta cantitate de documente  se afla depozitata la un agent economic care administreaza un depozit in localitatea Ciorogarla, fara a avea incheiat cu acesta un contract de custodie/ inchiriere, precum si fara a avea acces la aceste documente.

In ceea ce priveste datele inscrise in Fondul national de resurse/rezerve minerale (FNR/R), pentru perioada 2011-2015, fisele de miscare a rezervelor nu au fost centralizate si verificate, evidenta si miscarea rezervelor de substante minerale utile nu a fost actualizata la nivelul anului 2015.

In acest context, s-a remarcat faptul ca desi ANRM administreaza bunuri de natura resurselor minerale, incluse in inventarul bunurilor din domeniul public al statului, prezentate individual la nivelul fiecarui perimetru unde acestea se exploateaza, totusi entitatea nu a efectuat evaluarea resurselor minerale ale tarii evidentiate in inventarul bunurilor din domeniul public al statului, acestea fiind inregistrate cu valoare ‘zero’, fapt ce conduce la subevaluarea patrimoniului public al statului.

Totodata, desi in conditiile in care, in perioada 2011-2015, au fost confirmate resurse minerale descoperite la nivelul unor zacaminte noi, s-a constatat faptul ca Inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului nu a fost actualizat,  existand zacaminte care nu au fost inventariate si incluse in acest inventar. Efectul neincluderii tuturor zacamintelor in inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului si al neevaluarii resurselor minerale a condus la subevaluarea patrimoniului public administrat de ANRM, desi pe seama acestor resurse, bugetul public incaseaza anual venituri care imbraca forma redeventelor si taxelor miniere.

La nivelul ANRM nu este cunoscut in toate cazurile, regimul juridic a tuturor terenurilor  in cadrul carora se desfasoara operatiuni de exploatare si explorare miniera pe o perioada indelungata, de 20 de ani (perioada de acordare a unei licente de exploatare). Efectele neelaborarii cartilor miniere sunt reprezentate de riscul luarii unor decizii eronate cu privire la concesionarea unor viitoare perimetre miniere si declansarea de litigii ulterioare datorate necunoasterii exacte a situatiei juridice a terenurilor unde au fost derulate activitati miniere in perioadele anterioare.

In baza Programului geologic la nivel national, pentru perioada 2009-2012, ANRM a acordat Ministerului Economiei in calitate de concesionar, 67 permise de prospectiune, fiecare cu o durata cuprinsa intre 2-5 luni. Pentru derularea acestui Program, Ministerul Economiei a incheiat, in perioada 2009-2012, un numar de 62 de contracte, atribuite prin procedura de achizitie „concurs de solutii”, valoarea decontata pentru activitatile de cercetare geologica a resurselor minerale ce au facut obiectul acestor contracte fiind de 26.039.836 lei. S-a constatat ineficienta alocarii fondurilor de la bugetul de stat pentru derularea Programului geologic national in sensul ca, in baza permiselor de prospectiune s-au realizat lucrari care, desi si-au atins scopul, in sensul ca urmare acestora s-a demonstrat existenta unor acumulari de substante minerale, acestea nu au fost puse in valoare. Atat ANRM, in calitate de beneficiar al acestor lucrari, cat si Ministerul Economiei, in calitate de titular al permiselor, nu au continuat cercetarea geologica prin explorare sau exploatare a acestora. ANRM nu cunoaste in ce stadiu se afla aceste foraje si care este starea lor actuala, respectiv cine se ocupa de conservarea lor, pentru ca investitiile facute de statul roman sa fie protejate pana la intrarea in exploatare a acestora.

In prezent nu exista un Program national de cercetare sistematica a resurselor minerale.  Astfel, la nivel national nu exista evaluari si analize legate de rezervele si resursele minerale, de perspective, de conexiuni cu necesitatile diverselor sectoare economice (din industrie, constructii, agricultura, transporturi, infrastructuri rutiere sau feroviare etc.).

In perioada 2011-2015, ANRM a emis un numar mic de licente de explorare (127 licente), comparativ cu perioada 2006-2010 cand s-au aflat in derulare licente de explorare in numar de 189 (in anul 2006), 212( in anul 2007), 250 (in anul 2008), 262 (in anul 2009) si 226 (in anul 2010). Multe dintre licentele de explorare au fost acordate unor societati cu raspundere limitata si cu potential financiar redus. Lipsa unor investitori puternici, in domeniul explorarii resurselor minerale, a limitat considerabil posibilitatea descoperirii de noi substante sau de evaluare a noi rezerve.

In ceea ce priveste modul in care la nivelul ANRM a fost gestionata evidenta licentelor de explorare active, Curtea de Conturi remarca neorganizarea evidentei licentelor de explorare precum si neurmarirea derularii acestora, in sensul ca nu se cunoaste cu exactitate care este evolutia numarului acestor licente aflate in derulare intr-o anumita perioada de timp, cate licente au incetat si data cand au incetat aceste licente.

In  perioada auditata, in  29 de cazuri, dupa intrarea in vigoare a licentei de explorare acordate de ANRM, titularul nu si-a indeplinit obligatiile asumate cu privire la autorizarea si termenul privind inceperea activitatilor miniere, si implicit obligatiile cu privire la executia integrala a programului de lucrari stabilit prin licenta.

Curtea de Conturi constata lipsa de implicare a personalului ANRM cu privire la dispunerea de masuri sanctionatorii in vederea asigurarii respectarii prevederilor legale aflate in vigoare, respectiv ANRM nu a aplicat masuri sanctionatorii pentru 26 de cazuri in care titularii licentelor de explorare nu au depus rapoarte semestriale si anuale privind activitatea desfasurata si nici rapoarte finale. Depunerea acestor rapoarte de catre titularii licentelor de explorare este importanta si datorita faptului ca, ulterior avizarii informatiilor de catre ANRM, acestea constituie informatii care completeaza Fondul Geologic National (FGN), potrivit art. 19 din Hotararea Guvernului nr. 1208/2003.

Pana la data finalizarii actiunii de audit, ANRM nu a emis instructiuni tehnice cu privire la continutul-cadru al rapoartelor semestriale, anuale si finale, pe care titularii permiselor/licentelor miniere au obligatia sa le intocmeasca si sa le comunice ANRM si nici proceduri care sa contina aspecte detaliate cu privire la forma si continutul Notelor de constatare ce trebuiesc intocmite de catre inspectorii din cadrul compartimentelor de inspectie teritoriala, fiecare dintre acestia intocmind aceste Note cu informatii pe care le considera relevante, neexistand astfel un mod unitar de raportare.

ANRM nu are o evidenta centralizata a cheltuielilor aferente lucrarilor de explorare aprobate la acordarea licentelor si a cheltuielilor efectiv realizate de titularii licentelor.

• Sute de licente care nu au fost aprobate de Guvern

S-a constatat existenta unui numar de 453 licente de exploatare (344 licente negociate si semnate de ANRM anterior anului 2011 si 109 licente negociate si semnate de ANRM in perioada 2011-2015), neintrate in vigoare ca urmare a faptului ca acestea nu au fost aprobate printr-o hotarare a guvernului, asa cum prevede art. 21 din Legea minelor nr. 85/18.03.2003.

Auditul considera deosebit de grav faptul ca in perioada 2011-2015, din cele 109 licente de concesiune pentru exploatare negociate si semnate, nici o licenta nu a fost aprobata prin Hotarare de Guvern in aceasta perioada, in timp ce, din cele 352 licente de exploatare negociate si semnate anterior, dar neintrate in vigoare pana la data de 01.01.2011, doar 8 licente (2,27%) au fost aprobate prin Hotarare de Guvern in perioada 2011-2015 (5 licente in anul 2011 si 3 licente in anul 2014). Aceeasi situatie se constata si in cazul licentelor de dare in administrare, respectiv din cele 3 licente negociate si semnate in perioada 2011-2015, nici una nu a fost aprobata prin Hotarare de Guvern pana la finalizarea misiunii de audit.

In ceea ce priveste numarul de licente de exploatare incheiate de ANRM cu operatorii economici, raportat la numarul celor transmise spre aprobare, se constata existenta unui numar de 364 licente de exploatare netrimise spre aprobare Guvernului (271 licente de exploatare semnate si negociate de ANRM anterior anului 2011 si 93 licente de exploatare semnate si negociate de ANRM in perioada 2011-2015). Astfel, din numarul total de 344 licente de exploatare semnate si negociate de ANRM anterior anului 2011 si neintrate in vigoare pana in prezent, doar pentru cca. 21% dintre acestea, respectiv pentru un numar de 73 licente, ANRM a initiat procedura de avizare, pentru a fi ulterior supuse aprobarii Guvernului.

De asemenea, din numarul total de 109 licente de exploatare semnate si negociate de ANRM in perioada 2011-2015 si neintrate in vigoare pana in prezent, doar pentru cca. 15% dintre acestea, respectiv doar pentru un numar de 16 de licente, ANRM a initiat procedura de avizare, pentru a fi ulterior supuse aprobarii Guvernului.

Cauza aspectelor semnalate se datoreaza in principal lipsei de implicare a conducerii ANRM cu privire la dispunerea de masuri in vederea asigurarii respectarii prevederilor legale referitoare la aprobarea licentelor de exploatare, precum si lipsei unui control intern adecvat efectuat la nivelul ANRM, in ceea ce priveste organizarea evidentei licentelor de exploatare. Neinitierea procedurilor de avizare si in final de aprobare a licentelor de exploatare prin hotarare a Guvernului a incurajat si determinat titularii acestor licente sa desfasoare activitati miniere in perimetrele concesionate de ANRM, prin invocarea unor exceptii prevazute de reglementarile in vigoare.

Avand in vedere ca majoritatea licentelor de exploatare neintrate in vigoare au fost acordate in perioada 1998-2000, se constata faptul ca, timp de cca 17 ani, titularii a 224 licente de exploatare acordate in baza vechii Legi a minelor nr. 61/1998, neaprobate pana in prezent prin hotarare a Guvernului, au desfasurat activitati de exploatare doar pe baza avizelor la programele anuale de exploatare si/sau cercetare acordate de ANRM.

Raportat la perioada de acordare a unei licente de exploatare de 20 ani, se va ajunge in situatia in care se va finaliza exploatarea zacamintelor concesionate in baza acestor licente, fara ca acestea sa fi intrat in vigoare, in sensul ca nu au fost aprobate printr-o hotarare de Guvern.

Daca pentru activitatile miniere de exploatare, titularii licentelor sunt obligati sa intocmeasca anual Programe preliminare de exploatare, pe care au obligatia sa le avizeze la ANRM, pentru activitatile miniere desfasurate de titularii licentelor de explorare care au obtinut licenta de exploatare, dar care nu au intrat in vigoare ca urmare a faptului ca nu au fost aprobate printr-o Hotarare de Guvern, nu exista prevederi clare cu privire la obligativitatea acestor titulari de a intocmi si aviza programe preliminare de exploatare.

Referitor la incetarea concesiunii miniere, s-a constatat faptul ca nu in toate cazurile de incetare a concesiunii/administrarii minere ANRM a emis Decizii de incetare a concesiunii sau a darii in administrare, pe care avea obligatia sa le publice in Monitorul Oficial al Romaniei. Astfel, in perioada 2011-2014, au fost emise 42 Decizii de incetare a concesiunii acordate prin licenta. Totodata, au fost constatate cazuri pentru situatii similare, in care presedintele ANRM a emis Ordine de incetare a concesiunii, nepublicate in Monitorul Oficial, sau nu a fost emis niciun document in acest sens (decizii).

• ANRM nu detine informatii pentru toate cantitatile de nisip si pietris

Desi, incepand cu anul 2011, ANRM avea incheiat cu Administratia Nationala „Apele Romane” (ANAR), un protocol ce are ca obiect schimbul de date si informatii cu privire la cantitatile de nisip si pietris extrase/raportate de operatorii economici, sunt situatii in care, in perioada auditata, ANRM nu detine informatii pentru toate cantitatile din albiile minore ale raurilor si din cuvetele lacurilor. De asemenea, nu a urmarit si nu a verificat in vederea calcularii si virarii la bugetul de stat a redeventei miniere, datorate de agentii economici, cantitatile de nisip si pietris exploatate din albiile minore ale raurilor si din cuvetele lacurilor, avand drept consecinta in diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma estimata de 993.694 lei. In  58 de cazuri,  titularii de licente/permise au raportat la ANAR cantitati de nisip si pietris mai mari decat cele calculate si inregistrate la ANRM, diferenta neraportata la ANRM fiind de 544.201 mc nisip si pietris,  avand consecinta in diminuarea veniturilor bugetului de stat  reprezentand redeventa miniera necalculata si virata la bugetul statului in suma estimata de 993.694 lei.

In 42 de cazuri,  titularii de licente/permise au raportat la ANRM cantitati de nisip si pietris mai mari decat cele inregistrate la ANAR, diferenta fiind de 779.343 mc nisip si pietris. Cu toate ca inspectorii din cadrul CIT – urilor au sesizat diferente intre cantitatile de nisip si pietris raportate la ANAR si cele raportate la ANRM, nu a fost sesizat ANAF- institutie abilitata cu atributii de control in colectarea veniturilor statului. 

• SALROM livreaza sare pentru intretinerea infrastructurii la preturi de peste doua ori mai mari decat la export

Referitor la modul in care s-a efectuat exploatarea resurselor minerale raportat la interesele statului roman, au fost constatate cazuri de comercializare a resurselor minerale in defavoarea statului roman. In cazul SN a Sarii SA (SALROM) care, pe de o parte, a livrat sare pentru intretinerea infrastructurii rutiere nationale, achitata din fonduri alocate de la bugetul de stat la preturi de peste 2 ori mai mari decat preturile de livrare la export (Ungaria, Serbia), iar pe de alta parte, a refuzat in mod constant (urmare deciziilor reprezentantilor AGA si Consiliului de Administratie) achitarea redeventei in cuantumul prevazut de legislatia in vigoare.

In perioada 2010-2012, SNS SA a livrat la export produsul  sare pentru drumuri  conform contractelor incheiate cu partenerii externi, la preturi cuprinse intre 14,5 -21 euro/tona (pret la poarta salinei), fara a fi acoperite costurile inregistrate, in conditiile in care catre CNADNR SA, a livrat la preturi cuprinse intre 36,76-39,36 euro/tona. In perioada 2013- 2015, SNS SA a livrat la export produsul  sare pentru drumuri  conform contractelor incheiate cu partenerii externi, la preturi cuprinse intre 20,2 – 29,2 euro/tona (pret la poarta salinei), fara a fi acoperite costurile inregistrate, in conditiile in care catre CNADNR SA, a livrat acelasi produs la preturi cuprinse intre 39,7 – 44,6 euro/tona. Referitor la achitarea redeventei cuvenite bugetului de stat- pentru perioada 2010-2013, SN a SARII SA a calculat redeventa in cuantum de 2% din valoarea productiei miniere, la nivelul stabilit in licentele miniere, fara a proceda la reactualizarea acestora cu noile niveluri stabilite  in conformitate cu prevederile Legii nr. 262/2009 si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 102/2013, potrivit carora, societatea avea obligatia sa aplice o redeventa pe unitatea de productie miniera in cuantum de 0,08 euro pentru saruri haloide si 0,35 euro pe unitatea de productie miniera pentru calcare industriale si tufuri industriale. Pentru perioada 2010-2013, ANAF a recalculat redeventa miniera datorata bugetului de stat  de SN a Sarii SA stabilind o  diferenta de redeventa miniera necalculata si neachitata la bugetul statului de 30.690.354 lei, la care se adauga dobanzi/majorari de 14.858.530 lei si penalitati de intarziere de 4.570.293 lei. In anul 2016, SN a Sarii SA a achitat diferenta de redeventa miniera in suma de 38.102.686 lei. Pentru perioada 01.01.2014 ￢ 31.12.2015, Curtea de Conturi a recalculat redeventa miniera  datorata bugetului de stat de SN a Sarii SA stabilind diferente in suma de 20.035.618 lei, la care se adauga dobanzi si penalitati de intarziere , in suma totala de 16.890.757 lei (10.134.454 lei – dobanzi si 6.756.303 lei penalitati).