Iata de ce il injura Petrica pe IPS Varsanufie! A cerut cascaval si a fost trimis la plimbare…
De ceva timp, printul in decadere al presei valcene, P.T., a declansat un serial jurnalistic in care ii da note la mers Inaltpreasfintitului Varsanufie, Arhiepiscopul Ramnicului. Expertul in toate si nimic, cu aere de mare om de cultura (in fond – un penibil semidoct!), il cearta in articole de presa pe Arhiepiscopul Ramnicului, ca nu administreaza patrimoniul Bisericii, asa cum ar dori el (ca, deh,este Buricul Valcii si le stie pe toate, iar IPS trebuie sa-l asculte cumintel si sa-i raspunda: Da, sa traiti, slavite Petrica!). Din bun simt, Arhiepiscopul nu a dezvaluit care sunt resorturile ce-l mana la atac pe ziaristul invechit in rele, bineinteles ca toata lumea a intuit ca o pricina financiara il roade la buzunare pe ipochimenul cu radacini in Stoenestii Valcii. Dar uite ca prostul nu e prost destul pana nu e si fudul si in ultimul episod al serialului de injuraturi voalate la adresa inaltului prelat si-a dat arama pe fata si a recunoscut: in urma cu ceva timp a mers cu jalba-n protap la IPS Varsanufie si i-a solicitat sprijin financiar pentru realizarea unui ghid al monumentelor valcene. Arhiepiscopul nu l-a refuzat, doar l-a amanat cu sprijinul financiar pe Buricul Valcii, dar acesta nu a putut accepta faptul ca Arhiepiscopia nu-i umple contul si a declansat injuraturile in serial. Asadar, Petre nu se dezminte! Rusinica, musiu!
Cititi aici autodenuntul jurnalistic:
Vorbesc întruna, în programele lor, aşa-zişii politicieni locali, că judeţul Vâlcea ar trebui să aibă ca pondere economică importantă turismul. Asta spune multe, nu? Mai ales este o recunoaştere a unui potenţial, deocamdată mai mult virtual, decât unul real, pentru că o serie de obiective sunt pierdute într-un anonimat absolut, supuse degradării, cum am mai scris, sau pur şi simplu abandonate unei memorii care nu vrea să se mai deschidă ca să fie văzute. Pentru asta am pornit iniţiativa de a construi, cu resursele redacţiei noastre, un Ghid al acestor monumente, ca instrument de informare publică, care poate fi luat şi drept bază de declanşare a unor proiecte de reabilitare, de includere în programe de dezvoltare turistică a acestor obiective, în aparenţă numai pierdute, după părerea noastră. Am crezut că Arhiepiscopia ar putea să fie interesată să finanţeze un astfel de instrument, mai ales din cauză că cea mai mare parte a obiectivelor despre care am scris aici sunt în proprietatea acesteia. Ar putea să fie, deci, interesată să finanţeze un astfel de demers? Nu ne-a refuzat, dar a amânat… pentru altădată colaborarea. Nefiind noi în gratiile acestei instituţii – probabil pentru că mai scriem şi despre lucrurile care nu sunt sau nu par în regulă pe aici!- am acceptat acest refuz elegant şi am purces singuri pe acest drum, cum am mai făcut-o şi altădată. Asta ne dă şi un anumit confort psihic pentru că nu suntem sub jurământ de supunere faţă de nimeni, putând să păstrăm asupra noastră drepturile de autor. În fine, vom vedea mai încolo cât de eficientă economic este această iniţiativă, deşi nu credem că vom putea bate la scor iniţiativa cealaltă, materializată de alţi doi ziarişti susţinuţi de Înalt Preasfinţia Sa! Muritorii de rând, necunoscuţii care iubesc lucrurile frumoase din trecut poate că ne vor susţine în această încercare… Va fi o mare bucurie să o ducem la capăt! Mă mai gândesc acum, când scriu aceste rânduri, că poate se vor urni din inerţia lor şi cei care stau la butoanele administraţiei judeţului, dar şi ale localităţilor din judeţ şi că vom reuşi şi cu ajutorul lor! Până la urmă să-l lăsăm pe Înalt Preasfinţia Sa să-şi pună semnătura pe acele lucruri care-i fac plăcere, pentru că în viaţa de aici lucrurile n-ar putea merge bine decât dacă au aura bunăvoinţei! Altfel nu-i place nici lui Dumnezeu! (va urma) – Petre Tanasoaica
